„Nu întreba ce poate face țara pentru tine, ci întreabă ce poți face tu pentru ea”

Khalil Gibran- filozof libanez de geniu care a trăit intre ani 1883-1931

 

În zona bugetară, discrepanța între cel mai mic salariu și cel mai mare este uriașă.

Există bugetari cu salariul minim net pe economie care nu depășește 1400 de lei, și bugetari care au un venit minim lunar care surclasează venitul celor mai înalt demnitar al statului român ca să zic așa.

Iată, cam ce salarii au aceștia. Subliniez că sunt cifre pe care le-am primit pe surse, nu sunt cifre oficiale, la acestea fiind mai greu de ajuns:

Președintele României: 15.666 lei net

Premierul României: 15.002 lei net

Miniștri ai Guvernului României: 13.698 lei net

Parlamentari: 11.740 lei net

Ei bine, în România, în zona bugetară există salarii mult mai mari decât cele arătate.

Sună halucinant, dar directorul general al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) încasează peste 56.000 de lei lunar (peste 11.500 de euro), șeful de la Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații 43.000 de lei lunar (peste 8.800 de euro), iar șeful Autorității de Supraveghere financiară 68.000 de lei lunar (aproape 14.000 de euro).

Este inutil să mai spun că toate aceste funcții sunt obținute exclusiv politic și că sunt ocupate, în general, de tot felul de indivizi sau individe care nu au nici in clin, nici in mânecă cu competența

Sunt doar câteva cazuri, într-o țară cu mari dezechilibre și inechități, în care cea mai mare pensie depășește 15.000 de euro lunar și în care se plătesc în jur de 170.000 de pensii speciale. De asemenea, numărul va trece probabil de 200.000 în 2021, odată cu plata pensiilor speciale pentru edilii locali (foști primari, viceprimari, șefi de consilii județene etc.).

Inechitățile în zona salariilor bugetarilor sunt multe și enorme. Ele sunt întreținute, întărite, în cele mai multe cazuri de tot felul de sporuri care frizează în general absurdul: spor de calculator, spor de stres, spor de antenă etc.

Iar faptul că salariile la stat au ajuns să fie mult mai mari decât cele din mediul privat  privat este o anomalie în toată regula nemaiîntâlnită la niciun stat din Uniunea Europeană.

În ceea ce privește salariile, în România, milităm pentru:

  1. Elaborarea unei Legi unitare a salarizării bugetarilor, care să stabilească în mod foarte clar, un raport echitabil între cel mai mic și cel mai mare venit net existent în România, în zona de activitate a statului, adică în zona bugetară. Acest raport nu trebuie să fie mai mare de 1/7. Este raportul cel mai des întâlnit în statele membre ale UE. Ce înseamnă asta? Foarte simplu. Dacă venitul minim net este, așa cum se prezintă el acum de 1400 de lei, venitul net al Președintelui României nu ar trebui să fie mai mare de 10.800 de lei net lunar. Ce mai înseamnă asta? Că în zona bugetară nu ar trebui să existe venituri nete lunare mai mari decât venitul net al Președintelui.
  2. Eliminarea sporurilor de orice fel și stabilirea unei grile de salarizare pentru toată zona bugetară, decentă, rațională și dreaptă, în concordanță cu standardele europene și păstrând, bineînțeles raportul în funcție de procentul din PIB încasat la bugetul de stat.
  3. Stabilirea bazei de calcul pentru salariul minim național, care ar trebui să se facă, așa după cum se face în statele membre ale UE, în funcție de un indicator economic general acceptat (procentul din PIB încasat la bugetul de Stat).
  4. Sprijinirea sistemului privat, prin măsuri economice complexe, în vederea ridicării treptate a salariului minim net pe Economie care, în opinia P.A.D. prin luarea unor măsuri economice sănătoase, evidențiate în Programul său de Țară, măsuri care să ducă la creșterea semnificativă a PIB, poate ajunge, până în anul 2028 la un nivel minim de 790 de Euro, echivalent în lei, în mai multe tranșe: la minimum 550 de Euro până în anul 2024 și apoi la minimum 790 de Euro, echivalent în lei, până în anul 2028.

România, printr-o dezvoltare reală și durabilă a economiei, printr-o reformă sănătoasă a salarizării poate ajunge până în anul 2028 la un salariu net mediu de 1130 Euro.

Da, prin luarea unor măsuri economice inteligente, copiate după practicile bune existente în statele membre al UE, care și-au rezolvat în mare parte această problemă, coroborate cu alte măsuri de același tip luate în toate structurile societății românești, prin reformarea acestora, în România, a cincea țară ca putere în zona resurselor naturale din Europa, poate avea loc o adevărată renaștere socio-economică, care să ducă la ridicarea consistentă a nivelului de trai și eradicarea sărăciei extreme. Vom putea intra astfel și noi în rândul țărilor din Europa, cu o anumită stabilitate socială din perspectiva financiară.

Și acum despre pensiile din România…

Bâlbâială permanentă a autorităților atunci când vine vorba despre pensii, în general, și pensiile speciale, în special, arată incompetența, duplicitatea dar și totala indiferență a clasei politice conducătoare față de viețile pensionarilor din România.

Ipocrizia autorităților române nu are limite atunci când afirmă, mai tot timpul, că nu sunt bani de pensii. Însă, în același timp, au grijă ca anumite segmente sociale să aibă un nivel al pensiilor care depășește, în unele cazuri, pensiile din occident.
Pensiile speciale în România, în general, sunt o palmă trasă oamenilor necăjiți care își duc traiul de pe o zi pe alta, chinuindu-se efectiv. Este strigător la cer ceea ce se întâmplă la noi în zona pensiilor. România este țara în care diferențele dintre pensii sunt uriașe. Există pensionari care câștigă zeci de mii de lei lunar, în vreme ce alții au doar câteva sute de lei, sau chiar mai puțin.

Sunt circa 5 milioane de pensionari în România, aici fiind incluși şi cei care primesc pensii de servici, speciale, sau agricole. Diferențele între pensionarii „speciali” şi cei obișnuiți sunt însă enorme.

Iată situația generală nivelului pensiilor din România, după ultima mărire cu 14%. Menționăm că aici nu sunt cuprinse pensiile de serviciu date prin legi speciale.

30.000 de oameni trăiesc cu și sub 200 de lei/lună.

540.568 de persoane din România au o pensie cuprinsă între 200 și 570 de lei/lună
258.863 beneficiari au o pensie cuprinsă între 571 şi 684 de lei/lună

343.116 de oameni au o pensie între 685 şi 798 de lei/lună.

308.812 de persoane au o pensie între 799 şi 912 de lei/lună.

276.437 de beneficiari au o pensie lunară între 913 şi 1026 de lei/lună.

267.016 persoane au o pensie între 1027 lei şi 1.140 de lei/lună.

În acest moment, 1 994 812 cetățeni români au o pensie care nu depășește 1140 de lei/lună, iar 2 163 466 de oameni au pensii între 1141 și 2280 de lei, 786.963 de cetățeni români au pensia între 2281 și 5700 de lei pe lună, iar 25.513 persoane au o pensie care depășește 5700 de lei/lună.

Dacă facem o scurtă analiză a situației prezentate observăm ușor această monstruozitate, această discrepanță uriașă între pensionarii din România, atunci când vine vorba despre valoarea pensiei lunare.

În total 4.158.278 de cetățeni continuă să trăiască sub limita și la limita sărăciei în România.

786.963 de oameni au pensii între 2281 și 5700 de lei, situându-se în limite normale, să zicem.

25.513 de pensionari depășesc 5700 de lei/lună.

În total România are așadar 4.970.754 de pensionari (fără pensionarii cu pensii de servici stabilite prin legi speciale) din care circa 95% sunt sub limita sărăciei, la limita sărăciei, sau cel mult, unii dintre ei, într-o oarecare normalitate. Este strigător la Cer acest aspect.

Problema gravă pensiilor românilor s-ar putea rezolva, relativ ușor dacă politicienii românii nu ar ține cu tot dinadinsul să inventeze roata și ar arunca o privire atentă spre alte state europene care si-au rezolvat demult această problemă.

Soluțiile Partidului Adevăr și Dreptate.

Iată ce ar face Partidul Adevăr și Dreptate, dacă ar fi la guvernare, și cum ar rezolva problema pensiilor din România, pentru totdeauna.

Organizația noastră ar trece la elaborarea unui proiect de Lege a pensiilor, care să schimbe total situația actuală.

Partidul Adevăr și Dreptate, ar promova și legifera un nou sistem de pensii în România care să aibă la bază atât principiul contributivității cât și pe cel al solidarității sociale, după cum veți auzi imediat.

Asta, privind spre cele mai performante sisteme de pensii din Europa.

Am lua drept model, în această direcție, sistemul olandez (care funcționează tot pe trei piloni), așadar, un sistem mixt, care să țină cont, în mod real, de posibilitățile economiei naționale dar și de practicile existente, în acest domeniu, în statele dezvoltate ale Uniunii Europene.

P.A.D propune, așadar, factorilor de decizie, Parlamentului și Guvernului României modificare sistemului de pensii multi-pilon existent, după modelul olandez, astfel:

Pilonul I de pensii.

Este un pilon bazat pe principiul solidarității sociale și furnizează o pensie publică de bază, universală, o pensie socială, de care beneficiază toți cetățenii cu rezidența în România de minimum 50 de ani. Această pensie propunem va fi stabilită la nivelul de 70% din salariul minim pe economie.

Astfel, toate persoanele, începând cu vârsta de 65 de ani, vor avea acces la această pensie publică de bază, iar criteriul de  bază va fi, așadar, cel al rezidenței.

În situația în care au locuit mai puțin, deci au avut rezidență legală în România mai scurtă, această pensie publică, socială, se reduce cu până la 2% pentru fiecare an în care nu au avut rezidență în România.

Pilonul I de pensii va genera, așadar, o pensie de bază și va fi finanțat din contribuțiile populației active în câmpul muncii.

Contribuția în acest caz, va fi stabilită de către economiștii specializați în acest domeniu.

Dacă, pentru început, sumele acumulate din aceste contribuții nu vor fi suficiente pentru plata beneficiarilor, deficitul va fi acoperit din transferuri de la bugetul de stat.

Această pensie nu va fi acordă prin testarea mijloacelor de trai. Așadar, indiferent de situația financiară, de activele pe care le deține o persoană, ea va primi această pensie la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Pilonul II de pensii.

Acesta servește pentru suplimentarea pensiei din pilonul I.

Dacă pensia din pilonul I are un rol de eradicare a sărăciei extreme și de combatere a sărăciei, în general, pilonii II are rolul de conservare a nivelului de trai avut în perioada activă.

Pensia din pilonul II este o pensie ocupațională.

Pensiile din Pilonul II, vor fi administrate de fonduri de pensii private și de o companie de asigurări. Legea trebuie să prevadă faptul că, compania şi fondurile de pensii private sunt strict separate. Aceste fonduri de pensii trebuie să fie independente din punct de vedere legal și financiar de companie. Astfel, dacă compania intră în dificultate financiară, fondurile de pensii private să nu fie afectate.

Participarea la Pilonul II este obligatorie.

Contribuția în acest caz, va fi stabilită de către economiștii specializați în acest domeniu.

Pilonul II de pensii va fi finanțat prin capitalizare. 

Vor exista trei tipuri diferite de astfel de fonduri de pensii private:

  1. Unul care să funcționeze la nivel de industrie (pentru un întreg sector, de ex. pentru industria construcțiilor, pentru industria HORECA, pentru funcționarii publici etc.);
  2. Unul care să funcționeze la nivel de corporație sau de companie.
  3. Unul care să funcționeze la nivelul profesiilor independente, precum sunt medicii, jurnaliștii, notarii, avocații etc.

Pilonul III de pensii.

Participarea la acest pilon va fi una facultativă și va avea ca scop creșterea veniturilor pensionarilor. Aceasta este tendința și în multe țări europene.

Tot în acest proiect al Legii pensiilor din România P.A.D propune:

  1. Reglementarea nivelului și destinației pensiilor speciale. Acestea este bine să fie atribuite doar categoriilor sociale în drept să le primească, după modelul existent și în celelalte State ale Uniunii Europene.
  2. Stabilirea clară a categoriile care beneficiază de pensii în baza unor legi speciale, după modelul european. Modificarea acestor legi speciale pe modelul celor aplicate in statele UE și NATO.
  3. Desființarea, prin lege, a tuturor pensii speciale, care nu se regăsesc în practica statelor UE și recalcularea acestora pe baza contributivității.
  4. În ceea ce privește pensiile militarilor, acestea vor fi reglementate după modelul existent în celelalte țări din NATO.

Soluții de finanțare.

Propunem câteva măsuri economice, administrative, financiare și juridice care considerăm că sunt absolut necesare, alături de multe altele. Iată-le:

  1. Adoptarea unor măsuri economice care să descurajeze evaziunea fiscală și munca la negru și care să permită creșterea încasărilor bugetare.
  2. Promovarea unui articol în Codul Penal care să prevadă faptul că munca la negru constituie infracțiune, se pedepsește cu închisoare între 2 și 5 ani și că sub incidența acestei legi cad atât angajatul cât și angajatorul.
  3. Sprijinirea antreprenorilor români și mărirea sumelor alocate investițiilor.
  4. Revitalizarea industriei autohtone.
  5. Revitalizarea agriculturii românești autohtone, ecologice. Dezvoltarea micilor gospodării țărănești, a firmelor mici și mijlocii, organizarea în cooperative pe model american a acestora pentru valorificarea eficientă a produselor lor.
  6. Măsuri eficiente pentru dezvoltarea turismului românesc la standarde europene
  7. Analizarea tuturor contractelor de concesiune din zona proprietății publice și anularea celor care nu au fost încheiate conform normelor legale, sau a celor unde se constată faptul că cel care a concesionat nu a respectat clauzele contractuale.
  8. Ridicarea redevențelor din zona de exploatare a proprietății publice, a resurselor naturale la nivelul celor practicate în UE.
  9. Luarea unor măsuri administrative și economice prin care să fie stopate cheltuielile bugetare aberante, nejustificate în mod corect, dar și alimentarea corespunzătoare a bugetului de stat.
  10. Mutarea ponderii impozitării de pe muncă pe proprietate și în special pe proprietatea generatoare de venituri.

ROMÂNIA ÎNAINTE DE TOATE

Dumnezeu să binecuvânteze poporul român!

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Acesta este site-ul nostru oficial, unde puteți depune o adeziune online:

https://pad-dd.ro/

Aceasta este pagina noastră Facebook oficială:

https://www.facebook.com/pad.dd.Romania

Aici ne puteți scrie:

pad.adevar@gmail.com