Reforma Economiei

Reforma Economiei

PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU VIITOARELE PROIECTE DE LEGE

Moto: „Ierarhia socială n-ar trebui să fie decât o ierarhie a muncii”.
Mihai Eminescu

Motorul dezvoltării României, a ridicării nivelului de trai în mod sănătos, este, incontestabil, economia națională. Iar ea nu poate fi dezvoltată, în mod real, decât doar dacă munca va fi ridicată la rang de virtute și răsplătită ca atare.
Infrastructura, agricultura, industria alimentară, industria extractivă, prelucrarea materiilor prime, industria IT, industria energetică, transporturile, turismul, legiferate la standarde europene, respectând regulile unui mediu sănătos, sunt priorități pe care se poate sprijini o dezvoltare economică durabilă și sustenabilă, astfel încât aceasta să poată asigura, în mod eficient și constant, un nivel de trai decent pentru toți cetățenii țării.

Aici ai o scurtă prezentare video.
PAD militează, în această direcție, pe realizarea următoarelor obiective generale:

(1) Asigurarea predictibilității si continuității legislative necesare unui mediu de afaceri performant.
(2) Încurajarea libertății economice prin înlocuirea reglementarilor abuzive cu modele economice practicate în statele dezvoltate ale UE.
(3) Adoptarea monedei europene, EUR.
(4) Depolitizarea funcțiilor de conducere în zona economică patronată de stat.
(5) Numirea directorilor companiilor cu capital majoritar de stat și a șefilor direcțiilor descentralizate pe bază de concurs transparent, cu respectarea integrității, competenței și a criteriilor de performanță.
(6) Diminuarea treptată a împrumuturilor externe. În final, stoparea și achitarea calculată, echilibrată, a acestora.
(7) Considerăm următoarele domenii ca fiind prioritare pentru o dezvoltare puternică a economiei naționale autohtone: agricultura, industria alimentară, industria extractivă, industria IT, industria energetică, transporturile și turismul.

Art. 8.1. Agricultura.

(1) Transformarea treptată a agriculturii românești într-o agricultură ecologică.
(2) Limitarea dimensiunilor proprietății agricole, la maximum 200 de hectare de teren agricol.
(3) Refacerea infrastructurii necesară desfășurării în condiții optime a activităților în agricultură.
(4) Susținerea gospodăriei țărănești, a fermelor mici și mijlocii.
(5) Reducerea exportului de produse agricole neprelucrate, care trebuie să se limiteze la surplusul de producție.
(6) Procesarea materiei prime agricole în România.
(7) Sprijinirea dezvoltării, exploatării și valorificării culturilor agricole energetice.
(8) Sprijinirea tuturor producătorilor de materii prime agricole în înființarea de companii sau asociații de mici producători, cooperative pe model american, pentru distribuirea produselor proprii.

Art. 8.2. Industria alimentară.

(1) Procesarea produselor agricole, dezvoltarea producției alimentare și sprijinirea companiilor care operează în domeniu.
(2) Sprijinirea companiilor care distribuie produse alimentare procesate pe teritoriul național.
(3) Sprijinirea producătorilor de alimente pentru distribuirea produselor proprii, intern și extern.

Art. 8.3. Industria extractivă.

(1) Analizarea tuturor contractelor de concesiune încheiate din 1990 până în prezent, în zona resurselor naturale, renegocierea sau chiar anularea unora dintre ele, dacă se constată faptul că au fost încălcate anumite clauze de către concesionar, sau dacă se descoperă faptul că există clauze contractuale secrete, incompatibile cu legislația românească.
(2) Mărirea redevențelor practicate în zona de exploatare a resurselor naturale, la nivelul celor din țările Uniunii Europene.
(3) Readucerea exportului de materii prime.

Art. 8.4. Industria IT.

(1) Dezvoltarea sistemului de pregătire al personalului din domeniul IT.
(2) Trecerea de la modelul IT actual bazat pe capacitate la unul bazat pe servicii / produse.
(3) Măsuri pentru îmbunătățirea calității produselor IT.
(4) Stimularea cercetării în rândul companiilor IT prin oferirea unor stimulente consistente pentru companiile care angajează doctoranzi în parteneriat cu o universitate pentru minimum trei ani, pe model francez.
(5) Finanțarea de incubatoare și acceleratoare de afaceri în IT.
(6) Susținerea companiilor care inovează. Dacă de exemplu o companie depune un brevet, poate primi o reducere de impozit. Astfel, prin dezvoltarea de proiecte interne, se pot crește salariile în mod natural și sustenabil.

Art. 8.5. Industria energetică.

(1) Recuperarea de către stat a drepturilor de proprietate asupra infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.
(2) Administrarea, operarea, dezvoltarea, retehnologizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.
(3) Sprijinirea companiilor care investesc în dezvoltarea surselor de energie alternative, regenerabile.

Art. 8.6. Transporturile.

(1) Dezvoltarea unui program de urgență pentru utilizarea prioritară a fondurilor europene si a creditelor pe termen lung de la Banca Europeana de Investiții pentru dezvoltarea rapidă a rețelei de autostrăzi, pentru reabilitarea infrastructurii de transport, rutiere, feroviare, aeriene și navale.
(2) Sprijinirea companiilor pentru diversificarea infrastructurii de distribuție a combustibililor alternativi.

Art. 8.7. Turismul.

(1) Luarea unor măsuri imediate și eficiente pentru dezvoltarea turismului, conform posibilităților extraordinare pe care le oferă relieful românesc, un turism care să se situeze, din perspectiva calității serviciilor oferite, la cele mai înalte standarde europene..

Art. 8.8. Economia distributivă.

(1) În momentul în care România va avea excedent bugetar și se va putea constitui un Fond Național de Investiții, considerăm necesară introducerea economiei distributive, pe model norvegian, ca măsură de eradicare a sărăciei extreme și de satisfacere a patru drepturi fundamentale ale omului, drepturi care nu trebuie să fie condiționate de nimic: dreptul de a bea apă, de a se încălzi, de a se spăla și de a se hrănii.

Art. 8.9. Reforma fiscală.

(1) Depolitizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
(2) Stabilirea unui „moment al adevărului” prin completarea de către fiecare cetățean român a unei declarații de avere, pe modelul declarațiilor solicitate funcționarilor publici cu funcții de conducere. Această declarație va permite confiscarea diferențelor de avere care nu pot fi justificate.
(3) Introducerea declarației anuale de venit.
(4) Elaborarea unei noi legi în domeniu fiscal prin care, printre alele, să se stabilească:
a) procedurile necesare justificării tuturor averilor acumulate în România;
b) dacă s-a efectuat sau nu plata impozitului aferent datorat statului pentru averea acumulată;
c) modalitățile de confiscare a averilor sau valorilor care nu pot fi justificate;
d) modalitățile de recuperare a impozitelor aferente averii acumulate, în condițiile în care se constată o eludare parțială sau totală a acestei plăți legale.
(5) Introducerea deducerilor și a rambursărilor pentru cheltuielile familiale din domeniile educației, renovării și reabilitării clădirilor, precum și alte domenii considerate prioritare pentru societate.
(6) Mutarea centrului de greutate de pe impozitarea muncii pe impozitarea proprietății și în special a proprietății de lux și a celei generatoare de venituri.
(7) Codul fiscal trebuie să fie coerent și stabil.
(8) O taxă este justificată doar dacă produce venituri mai mari decât cheltuielile necesare pentru colectarea sa.
(9) Digitalizarea și automatizarea sistemelor din administrația publică și prin interconectarea bazelor de date.
(10) Stabilirea prin lege a unor atribuții și responsabilități financiare clare pentru palierele organizaționale, local, regional și național.
(11) Colectarea tuturor impozitelor și taxelor pentru proprietăți și venituri realizate pe raza unității administrativ teritoriale de către primăria locală.
(12) Virarea către structura regională și națională a cotei stabilite prin lege.
(13) Analiza, împreună cu partenerii din Uniunea Europeană, a posibilității înlocuirii impozitului pe profit cu un impozit pe venit de 10% (sau o altă cotă) în cotă unică pentru toți contribuabilii de pe teritoriul României.

Art. 8.10. Reforma bancară.

(1) Supravegherea permanentă de către BNR a contractelor de creditare astfel încât să nu existe în ele clauze abuzive.
(2) Dobânzile la creditele acordate de sistemul bancar sau nebancar nu vor putea depăși procentul dobânzii medii practicată pe piața financiară a primelor 10 state europene ca dezvoltare.
(3) Introducerea creditelor pentru finanțarea afacerilor și garantarea acestora de către Stat.

Dacă doriți să citiți tot proiectul ( aici ).

„Ca răul să triumfe este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic”.

Fii om bun și implică-te!

Vino cu noi! Depune o adeziune aici

Adevărul va învinge!