Proiect de lege de revizuire. Parlamentul unicameral

Proiect de lege de revizuire. Parlamentul unicameral

Cetățenii României au votat la referendumul național consultativ din anul 2009 pentru parlament unicameral. Însă, voința lor nu a fost pusă în aplicare de parlamentarii de atunci, dar nici de cei care au urmat.
Ar mai fi fost nevoie de un proiect de lege de revizuire a Constituției și de un nou referendum pe aceeași temă, proiect care nu a mai fost însă elaborat niciodată.
Subliniem, acela a fost un referendum consultativ și nu decizional. Referendumurile decizionale se pun, în mod obligatoriu, în aplicare. Dar… nu vi s-a spus asta. Și nu vi s-a spus, cu un scop, unul diabolic, bine ascuns. Și anume, ducerea în derizoriu a însăși ideii de referendum.

Partidul Adevăr și Dreptate propune introducerea parlamentului unicameral în sistemul politic din România, cu un număr de parlamentari care să nu fi mai mare decât cel rezultat din aplicarea raportului de 1 / 100.000 de cetățeni cu drept de vot (aproximativ 200 de membri).

Avem nevoie de un legislativ mult redus ca număr de membri și mai puțin consumator de resurse bugetare. De aceea considerăm că un parlament format din maximum 200 de membri, bine pregătiți profesional, inteligenți, verticali, morali, va fi mult mai util României decât cel de până acum.
Dacă în UE unicameralismul constituie o minoritate alcătuită din zece state Bulgaria, Cipru, Danemarca, Suedia, Estonia, Finlanda, Ungaria, Letonia, Grecia, Portugalia, în lumea democratică mondială peste 2/3 dintre statele democratice au parlament unicameral.
Principalul avantaj al unui sistem unicameral este legiferarea mai rapidă, mai eficientă, deoarece procesul legislativ este mai simplu și nu va mai exista nicio posibilitate de tărăgănare a proiectelor de lege, așa cum ca se întâmplă în prezent, când ele sunt blocate, deseori, între două camere.
În condițiile prilejuite de preconizata implementare a democrației directe – participative în constituție, sistem democratic care va da posibilitate cetățenilor să corecteze și greșelile Puterii Legislative, menținerea bicameralismului nu poate fi motivată într-un mod convingător. Doar apelul unora la tradiția bicamerală a parlamentului românesc, nu mai poate constitui un argument serios, solid, pentru menținerea bicameralismului în România.
În ceea ce privește eligibilitatea viitorilor parlamentari, proiectul nostru de lege de revizuire stabilește foarte clar:
Sunt eligibile pentru a fi alese în parlament persoanele care au drept de vot la alegerile pentru acesta, corespund criteriilor de integritate stabilite de lege, au numai cetățenia română și au împlinit până la data alegerilor vârsta de 30 de ani, cu excepția celor care au fost condamnate pentru o infracțiune care în ochii opiniei publice le face nedemne pentru a deveni membre în parlament. Infracțiunile care în ochii opiniei publice fac o persoană nedemnă pentru a deveni membră a parlamentului sunt definite de lege.
În sistemul democratic susținut de noi, parlamentul României va putea fi dizolvat doar de către cetățenii țării prin referendum național, astfel:
300.000 de cetățeni cu drept de vot, în baza listelor de semnături depuse la Autoritatea Electorală Permanentă, pot solicita dizolvarea Parlamentului. În acest caz, referendumul național de aprobare a dizolvării Parlamentului se organizează de către Autoritatea Electorală Permanentă, odată cu primul referendum național anual care urmează, dar nu mai devreme de 30 de zile de la momentul publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Autorității Electorale Permanente prin care aceasta certifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea Inițiativei cetățenești.

Iată și cum a fost reglementat parlamentul unicameral în viitoarea Constituție, revizuită, a României ( proiectul de lege de revizuire îl găsiți aici )

CAPITOLUL IV. PARLAMENTUL.

Art. 199. Rolul și structura.
Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român.
(1) Parlamentul este unicameral.
(1) Parlamentul este inviolabil. Orice persoană care atentează la libertatea ori securitatea Parlamentului sau orice persoană care dă sau execută un ordin pentru îndeplinirea aceluiași scop se face vinovată de înaltă trădare.

Art. 200. Alegerea Parlamentului.
(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Alegerile pentru Parlamentul României se desfășoară o dată la patru ani în același timp cu referendumul național organizat în luna septembrie.
(3) Alegerile anticipate pentru Parlament se desfășoară concomitent cu primul referendum național anual care urmează perioadei de 90 de zile de la dizolvarea Parlamentului.
(4) Alegerea Parlamentului se face într-un sistem de vot proporțional, cu scrutin de listă și vot preferențial (opțional), în circumscripție unică.
(5) Sunt eligibile pentru a fi alese în parlament persoanele care au drept de vot la alegerile pentru acesta, corespund criteriilor de integritate stabilite de lege, au numai cetățenia română și au împlinit până la data alegerilor vârsta de 30 de ani, cu excepția celor care au fost condamnate pentru o infracțiune care în ochii opiniei publice le face nedemne pentru a deveni membre în Parlament.
(6) Infracțiunile care în ochii opiniei publice fac o persoană nedemnă pentru a deveni membră a Parlamentului sunt stabilite de lege.
(7) Numărul total al membrilor Parlamentului se stabilește prin legea electorală, în raport cu populația țării și nu poate fi mai mare de cel rezultat din aplicarea proporției de un parlamentar la 100.000 de cetățeni cu drept de vot.
(8) Dacă un membru al Parlamentului devine neeligibil, locul acestuia în Parlament devine vacant.

Art. 201. Durata mandatului.
(1) Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora.
(2) Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 10 zile de la alegeri.
(3) Mandatul Parlamentului se prelungește până la întrunirea legală a noului Parlament.
(4) În caz de mobilizare, de război, în cazul declarării stării de asediu, ori a stării de urgență, Parlamentul își continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent își continuă procedura în noul Parlament.

Art. 202. Organizarea internă.
(1) Organizarea si funcționarea Parlamentului se stabilește prin Regulamentul propriu.
(2) Parlamentul poate să stabilească în normele sale de procedură, sancțiunile împotriva membrilor săi pentru o conduită contrară menținerii ordinii, cu votul unei majorități de 2/3 din numărul deputaților.
(3) Parlamentul va avea un registru al dezbaterilor pe care le va publica periodic, cu excepția acelor părți care sunt considerate secrete.
(4) Voturile pentru, împotrivă și abțineri ale deputaților privind orice problemă vor fi menționate în registru, indicându-se partidul de care aparțin.
(5) Pe durata sesiunii parlamentare Parlamentul nu va putea să-și suspende sesiunea pentru o durată mai mare de 3 zile, fără consimțământul a 3/4 din numărul total al deputaților.
(6) Parlamentul își alege un birou permanent. Membrii biroului permanent sunt aleși la începutul fiecărei Sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocați înainte de expirarea mandatului.
(7) Deputații, membri ai Parlamentului, se pot organiza în Grupuri parlamentare, potrivit Regulamentului Parlamentului.
(8) Parlamentul își constituie Comisii permanente și poate institui Comisii de anchetă sau alte Comisii speciale. Aceste Comisii au dreptul să solicite și să primească orice informații scrise sau orale atât din sectorul public, cât și din cel privat.
(9) Biroul permanent și Comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a Parlamentului.
(10) Parlamentul numește dintre membrii săi Comitetul pentru Afaceri Externe, care este consultat de Administrația Prezidențială înainte de luarea oricărei decizii de importanță majoră pentru politica externă. Regulile de funcționare a Comitetului pentru Afaceri Externe se stabilesc prin Regulamentul Parlamentului.

Art. 203. Atribuții generale ale Parlamentului.
(1) Primește mesajului Președintelui României.
(2) Aprobă bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat.
(3) Declară mobilizarea totală sau parțială.
(4) Declară starea de război.
(5) Hotărăște suspendarea sau încetarea ostilităților militare.
(6) Aprobă strategia națională de apărare a țării.
(7) Examinează rapoartele Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
(8) Exercită controlul asupra activității Serviciilor de informații.
(9) Stabilește statutul deputaților, indemnizația și celelalte drepturi ale acestora.
(10) Hotărăște punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare.

Art. 204. Sesiunile parlamentare.
(1) Parlamentul se întrunește în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie. A doua Sesiune începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie.
(2) Parlamentul se întrunește și în sesiuni extraordinare, la cererea Președintelui României, a Biroului permanent al Parlamentului sau a cel puțin o treime din numărul deputaților.
(3) Convocarea Parlamentului se face de președintele acestuia.

Art. 205. Actele juridice și cvorumul legal.
(1) Parlamentul adoptă legi, hotărâri și moțiuni, în prezența majorității membrilor.

Art. 206. Caracterul public al ședințelor.
(1) Ședințele Parlamentului sunt publice.
(2) Parlamentul poate hotărî ca anumite ședințe să fie secrete.

Art. 207. Mandatul deputaților.
(1) În exercitarea mandatului, deputații sunt în serviciul cetățenilor țării.
(2) Deputații își asumă obligații doar în virtutea convingerilor lor și nu ca urmare a unui mandat imperativ primit din partea alegătorilor acestora.
(3) Deputații intră în exercițiul mandatului la data întrunirii legale a Parlamentului, sub condiția validării alegerii și a depunerii jurământului. Jurământul se stabilește prin lege organică.
(4) Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Parlamentului nou ales, sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.

Art. 208. Incompatibilități.
(1) Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate.

Art. 209. Imunitatea parlamentară.
(1) Deputații nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în timpul exercitării mandatului.
(2) Se aplică prevederile legale privind măsurile de reținere, arestare sau detenție a lor numai în situația în care își mărturisesc vinovăția sau sunt prinși în flagrant, ori pedeapsa minimă pentru infracțiunea de care sunt acuzați depășește 2 ani de închisoare.

Art. 210. Dizolvarea Parlamentului.
(1) 300.000 de cetățeni cu drept de vot, în baza listelor de semnături depuse la Autoritatea Electorală Permanentă, pot solicita dizolvarea Parlamentului. În acest caz, referendumul național de aprobare a dizolvării Parlamentului se organizează de către Autoritatea Electorală Permanentă, odată cu primul referendum național anual care urmează, dar nu mai devreme de 30 de zile de la momentul publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Autorității Electorale Permanente prin care aceasta certifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea Inițiativei cetățenești.
(2) Parlamentul nu poate fi dizolvat în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgentă.

Art. 211. Indemnizațiile deputaților.
(1) Resursele financiare ale Parlamentului sunt prevăzute în bugetul adoptat de către acesta.
(2) Indemnizația se stabilește prin lege și va fi plătită de trezoreria națională.
(3) Deputații primesc la date fixe, o indemnizație care nu va fi nici mărită, nici diminuată în timpul duratei pentru care au fost aleși. În cursul acestei perioade nu vor primi nici o altă retribuție.
(4) Orice lege care vizează modificarea indemnizației acordată membrilor Parlamentului va intra în vigoare odată cu validarea următorului Parlament.

CAPITOLUL V. LEGIFERAREA.

Art. 212. Acțiunea legii.
(1) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

Art. 213. Categorii de legi.
(1) Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare.
(2) Legile constituționale sunt cele de revizuire a Constituției.
(3) Toate proiectele de lege pentru creșterea veniturilor anuale ale statului vor fi inițiate de Parlament, iar deputații vor putea face propuneri sau amendamente, ca și pentru alte proiecte de lege.
(4) Prin lege organică se reglementează:
(a) regulamentul de organizare și funcționare a Parlamentului;
(b) sistemul electoral;
(c) organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente;
(d) organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice;
(e) statutul deputaților, indemnizația și celelalte drepturi ale acestora;
(f) organizarea și desfășurarea inițiativelor cetățenești și a referendumului.
(g) organizarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării;
(h) regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război;
(i) regimul stării de asediu și al stării de urgență;
(j) infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora;
(k) acordarea amnistiei sau a grațierii colective;
(l) statutul funcționarilor publici;
(m) contenciosul administrativ;
(n) organizarea și funcționarea Instanțelor judecătorești și a Procuraturii;
(o) organizarea și funcționarea Curții Constituționale a României;
(p) regimul juridic general al proprietății și al moștenirii;
(q) organizarea generală a învățământului;
(r) organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală;
(s) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială;
(t) statutul minorităților naționale din România;
(u) regimul general al cultelor.

Art. 214. Adoptarea legilor.
(1) Legile constituționale precum și Legile de ratificare a Tratatelor internaționale care prevăd aderarea la organizații de securitate colectivă, sau la comunități supranaționale, ca și Legile care prevăd retragerea din acestea, se adoptă cu votul a două treimi din numărul deputaților.
(2) Legile constituționale precum și Legile de ratificare a Tratatelor internaționale care prevăd aderarea la organizații de securitate colectivă sau comunități supranaționale, ca și legile care prevăd retragerea din acestea, adoptate de Parlament, sunt supuse aprobării cetățenilor odată cu primul referendum național anual care urmează publicării Hotărârii Parlamentului în Monitorul Oficial, dar nu mai devreme de 30 de zile de la publicare.
(3) Legile organice se adoptă cu votul a jumătate plus unu din numărul deputaților.
(4) Legile ordinare se adoptă cu votul a jumătate plus unu din numărul deputaților prezenți.
(5) Parlamentul, din proprie inițiativă, poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative, în procedură de urgență, conform regulamentului propriu.
(6) La solicitarea președintelui Parlamentul dezbate în procedură de urgență proiecte de legi.
(7) Pe durata stării de asediu, a stării de urgență și în timp de război, la cererea președintelui, Parlamentul dezbate, adoptă sau respinge proiecte de legi în termen de maximum 3 zile de la primirea solicitării.
(8) Legile adoptate conform alineat (7) se publică în Monitorul Oficial al României, se promulgă și intră în vigoare în cel mult 48 de ore de la publicare.
(9) Legile adoptate conform alineat (7) produc efecte până la încetarea stării de asediu, urgență sau război.
(10) Legile adoptate de Parlament pot fi reluate în discuție și anulate oricând, în baza expunerii de motive a Inițiativelor cetățenești de respingere, în intervalul dintre adoptare și demararea campaniei electorale pentru promovarea Inițiativei cetățenești de respingere.
(11) Legile se transmit spre promulgare Președintelui României, în termen de 100 de zile de la publicarea acestora în Monitorul Oficial, dacă în această perioadă Autoritatea Electorală Permanentă nu certifică îndeplinirea condițiilor pentru declanșarea unei inițiative cetățenești de respingere a legii.

Art. 215. Promulgarea legii.
(1) Orice lege adoptată de Parlament, este publicată în Monitorul Oficial și este transmisă spre promulgare Președintelui României după 100 de zile de la publicare, dacă în această perioadă Autoritatea Electorală Permanentă nu certifică îndeplinirea condițiilor pentru declanșarea unei inițiative cetățenești de respingere a legii.
(2) Legile aprobate prin referendum național de către cetățeni sunt promulgate de Președinte în maximum 3 zile scurse de la data publicării în Monitorul Oficial, Partea I, a validării rezultatului referendumului.
(3) Președintele României poate cere o singură dată Parlamentului, în termen de maximum 30 de zile de la primire, reexaminarea unei legi.
(4) Dacă Președintele cere reexaminarea legii, promulgarea se face în cea de a 100 zi lucrătoare de la primirea legii adoptate după reexaminare.
(5) Președintele României poate promulga o lege, așa după cum se arată la alineatul (3), numai dacă, nu a fost publicată în Monitorul Oficial o Decizie a Autorității Electorale Permanente prin care aceasta certifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea Inițiativei cetățenești de respingere a legii.
(6) Dacă a fost declanșată o Inițiativă cetățenească de respingere a legii și legea nu a fost respinsă prin referendum promulgarea legii se face în termen de maximum 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Curții Constituționale prin care validează rezultatul referendumului.

Art. 216. Intrarea în vigoare a legii.
(1) Legea, după promulgarea ei de către Președintele României, se publică în Monitorul Oficial, Partea I și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării.

Aici ai o scurtă prezentare video.

„Ca răul să triumfe este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic”.

Fii om bun și implică-te!

Vino cu noi! Depune o adeziune aici

Adevărul va învinge!