Proiect de lege de revizuire. Republica prezidențială

Proiect de lege de revizuire. Republica prezidențială

Partidul Adevăr și Dreptate vă prezintă câteva aspecte generale despre republica prezidențială.
România este singura țară din Uniunea Europeană care are această formă de guvernare, semi-prezidențială, o „struțo-cămilă” de sorginte comunistă care nu a funcționat, nu funcționează și nici nu va putea funcționa vreodată.

Constatând toxicitatea formei actuale de guvernare dar și a necesități realizării unor reforme reale în zona puterii executive, a trebuit să alegem între republica prezidențială și republica parlamentară.
Ținând cont de slaba calitate a clasei politice românești actuale, de șubrezimea școlii din domeniu, de modul în care se face politică în România, de corupția care există în această zonă de activitate, am exclus din calcul republica parlamentară și ne-am îndreptat atenția spre republica prezidențială, pe care o considerăm cea mai potrivită formă de guvernare pentru țară în acest moment.
Temerile unora, cum că se va putea ajunge la dictatură, sunt neîntemeiate.
Într-un stat membru al UE și NATO în care, conform proiectului de lege de revizuire amintit, va funcționa democrația directă participativă, va fi practic imposibilă instituirea unei dictaturi prezidențiale sau a oricărei alte forme de dictatură, prin manevre politice.
În sistemul de guvernare promovat de noi, cel al republicii prezidențiale, viitorul Președinte se va prezenta în alegeri cu un proiect de guvernare dar și cu viitoarea sa echipă, viitorii șefi de departamente, care vor forma viitorul executiv al țării.
Așadar, dacă veți aproba, prin votul vostru la referendum național, proiectul de lege de revizuire a constituției pe care PAD l-a elaborat, voi veți fi cei care vor stabili în direct Președintele și șeful Guvernului și indirect viitorii șefi de departamente sau ministere, după cum sunt numite în actuala Constituție.

În ceea ce privește criteriile de eligibilitate pentru candidatura la funcția de Președinte al României, în proiectul de lege de revizuire amintit, se stabilește foarte clar faptul că:

Orice persoană care a împlinit vârsta de 35 ani, îndeplinește criteriile de integritate stabilite prin lege, are numai cetățenia română și locuiește de minimum 4 ani în România, cu excepția celor care au fost condamnate pentru o infracțiune care, în ochii opiniei publice, le face nedemne pentru a ocupa o funcție de demnitate publică, poate candida pentru funcția de Președinte.
Infracțiunile care în ochii opiniei publice fac o persoană nedemnă pentru a deveni Președinte al României sunt stabilite de lege.
Nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive.

În același proiect de revizuire a actualei constituții, se stabilește foarte clar faptul că Președintele României poate fi demis de către cetățeni, astfel:

300.000 de cetățeni, în baza listelor de semnături vor putea solicita demiterea Președintelui României prin referendum național.

Iată și reglementările existente în proiectul de lege de revizuire a Constituției, care poate fi găsit aici.

TITLUL VII. PARTIDELE POLITICE. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ȘI ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ. VICE-PREȘEDINTELE ROMÂNIEI. PARLAMENTUL. LEGIFERAREA.

CAPITOLUL I. PARTIDE POLITICE.

Art. 167. Rolul partidelor politice.
(1) Partidele politice contribuie la formarea opiniei și voinței publice.
(2) Pluralismul politic în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației. Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile
legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației.
(3) Partidele care prin obiectivele lor sau prin comportamentului aderenților lor încalcă prevederile articolului 36 alineat (13) sau ale articolului 40 alineatele (5), (13) și (14) din această Constituție, sunt dizolvate pe cale judecătorească.

CAPITOLUL II. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI. ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ

Art. 168. Rolul Președintelui României.
(1) Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării.
(2) Președintele României conduce Administrația Prezidențială, numește și revocă membrii acesteia.

Art. 169. Atribuții în domeniul apărării.
(1) Președintele României este comandantul suprem al forțelor armate, are în subordinea sa toate structurile militarizate și îndeplinește funcția de Președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
(2) Președintele României numește directorii Serviciilor de Informații.
(3) Președintele României poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate. Numai în cazuri excepționale, Decretul Președintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la emitere.
(4) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii.

Art. 170. Atribuțiile Președintelui României în domeniul politicii externe.
(1) Președintele, cu avizul și acordul Parlamentului, poate încheia Tratate internaționale. Pentru asta are nevoie de acordul a 2/3 din deputați.
(2) Președintele acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea, sau schimbarea rangului misiunilor.
(3) Reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pe lângă Președintele României.
(4) Președintele numește ambasadori, alți funcționari publici și consuli, precum și alți funcționari ai României din afara țării.
(5) Președintele primește ambasadorii și alți miniștri publici.

Art. 171. Măsuri excepționale.
(1) Președintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale și solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență. Parlamentul rămâne în activitate pe toată durata acestora.

Art. 172. Alte atribuții.
(1) Președintele României îndeplinește și următoarele atribuții:
(a) conferă decorații și titluri de onoare;
(b) acordă gradele de mareșal, de general și de amiral;
(c) numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege;
(d) acordă grațierea individuală.
(2) Președintele României poate declanșa referendum consultativ. Tema referendumului național inițiat de acesta se stabilește prin Decret.
(3) Președintele României poate avea inițiative de modificare a Constituției și inițiative legislative redactate sub forma proiectelor de lege. Inițiativele legislative ale Președintelui sunt transmise Parlamentului spre adoptare.
(4) Președintele poate cere Parlamentului să dezbată proiecte de legi în procedură de urgență.
(5) Președintele poate cere, în scris, părerea funcționarului principal al fiecărui minister asupra oricărui subiect privind îndatoririle funcțiilor respective.
(6) Președintele va informa Parlamentul în ședințe ordinare, programate din momentul investiturii, din 6 în 6 luni și în ședințe extraordinare, ori de câte ori situația o cere, asupra stării națiunii și îi va recomanda spre considerare măsurile pe care el le apreciază necesare și oportune.
(7) Președintele veghează la aplicarea corectă a legilor și acordă autoritate să-și exercite puterile tuturor persoanelor cu înalte funcții oficiale în România.

Art. 173. Rolul Administrației Prezidențiale.
(1) Administrația Prezidențială asigură asistența de specialitate Președintelui României în realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice.
(2) În îndeplinirea atribuțiilor sale, Administrația Prezidențială cooperează cu organismele sociale interesate.
(3) Administrația Prezidențială este alcătuită din miniștrii și alți membri stabiliți prin lege organică.

Art. 174. Structura Administrației Prezidențiale.
(1) Administrația prezidențială este alcătuită din 16 departamente:
(a) departamentul Educației, Învățământului;
(b) departamentul Sănătății;
(c) departamentul Economiei;
(d) departamentul Justiției;
(e) departamentul Mediului;
(f) departamentul Agriculturii;
(g) departamentul Industriei, Energiei și Resurselor Naturale;
(h) departamentul Transporturilor, Infrastructuri și Telecomunicațiilor;
(i) departamentul Muncii și Protecției Sociale;
(j) departamentul Afacerilor Interne;
(k) departamentul Afacerilor Externe;
(l) departamentul Apărării Naționale;
(m) departamentul Culturii;
(n) departamentul Cercetării;
(o) departamentul Turismului;
(p) departamentul Sportului.
(2) Ministerele se organizează și funcționează, potrivit legii, în subordinea Președintelui României.
(3) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea ministerelor, dacă legea le recunoaște această competență.

Art.175. Condiții de eligibilitate pentru funcția de Președinte al României.
(1) Orice persoană care a împlinit vârsta de 35 ani, îndeplinește criteriile de integritate stabilite prin lege, are numai cetățenia română și locuiește de minimum 4 ani în România, cu excepția celor care au fost condamnate pentru o infracțiune care, în ochii opiniei publice, le face nedemne pentru a ocupa o funcție de demnitate publică, poate candida pentru funcția de Președinte al României.
(2) Infracțiunile care în ochii opiniei publice fac o persoană nedemnă pentru a deveni Președinte al României sunt stabilite de lege.
(3) Nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive.

Art.176. Condiții pentru funcția de ministru.
(1) Nicio persoană care nu a împlinit vârsta de 35 ani, nu îndeplinește criteriile de integritate și competență stabilite prin lege, nu are cetățenia română în mod exclusiv și nu locuiește de minimum 4 ani în România, nu va putea fi numită în funcția de ministru.

Art. 177. Incompatibilități și imunități ale Președintelui României.
(1) În timpul mandatului, Președintele României nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată.
(2) Președintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 209 alineatele (1) și (2) se aplică în mod corespunzător.

Art. 178. Incompatibilități și imunități ale miniștrilor.
(1) Funcția de ministru este incompatibilă cu exercitarea altei funcții publice de autoritate. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcții de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizațiilor cu scop comercial.
(2) Membri Administrației Prezidențiale se bucură de imunitate. Prevederile articolului 209 alineatele (1) și (2) se aplică în mod corespunzător.
(3) Dacă s-a cerut urmărirea penală a unui ministru, competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție
(4) Cazurile de răspundere și pedepsele aplicabile miniștrilor sunt reglementate prin lege organică.
(5) Alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică

Art. 179. Alegerea Președintelui României.
(1) Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
(2) Alegerile pentru Președintele României se desfășoară o dată la patru ani în același timp cu referendumul național organizat în luna septembrie.
(3) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale.
(4) În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, la trei săptămâni de la primul tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

Art. 180. Validarea mandatului. Depunerea jurământului.
(1) Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituțională.
(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Parlamentului următorul jurământ: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

Art.181. Numirea miniștrilor. Depunerea jurământului.
(1) Președintele României numește miniștri.
(2) Miniștri vor depune individual în fața Parlamentului jurământul de la articolul 180 alineat (2).

Art. 182. Actele Administrației Prezidențiale.
(1) În exercitarea atribuțiilor sale, Președintele României emite Decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage nulitatea Decretului.
(2) Decretele se emit pentru organizarea executării legilor.
(3) Nu se pot emite Decrete pentru adoptarea, modificarea sau prorogarea unor legi.
(4) Decretele se contrasemnează de miniștrii care au obligația punerii lor în executare si se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage nulitatea Decretului. Decretele care au caracter militar se comunică numai instituțiilor interesate.
(5) Decretele care au ca obiect bunuri ale proprietății publice se publică în Monitorul Oficial, și intră în vigoare la 100 de zile de la publicare, dacă în acest interval nu a fost publicată în Monitorul Oficial o Decizie a Autorității Electorale Permanente prin care acesta certifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea Inițiativei cetățenești de respingere a Decretului.
(6) Inițiativa cetățenească de respingere a unor Decrete, care vizează bunuri ale proprietății publice aparține unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot.
(7) Orice Decret, care are ca obiect bunuri ale proprietății publice poate fi anulat de Președintele României, în baza expunerii de motive a Inițiativei cetățenești de respingere a Hotărârii, oricând, în intervalul dintre adoptare și demararea campaniei electorale pentru promovarea Inițiativei cetățenești de respingere.

Art.183. Mandatul Președintelui României.
(1) Mandatul Președintelui României este de 4 ani și se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive.
(3) Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către Președintele nou ales.
(4) În cazul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, Președintele își continuă activitatea pe toată durata acestor stări.

Art. 184. Mandatul miniștrilor.
(1) Administrația Prezidențială, în întregul său și fiecare membru în parte, își exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.
(2) Administrația Prezidențială, în întregul său și fiecare membru în parte, își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către noua Administrație Prezidențială.
(3) Funcția de ministru încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum și în alte cazuri prevăzute de lege.
(4) Dacă un ministru se află în una dintre situațiile prevăzute la alineatul (3) Președintele României va numi imediat un alt ministru care va prelua funcția în cadrul Administrației Prezidențiale, conform prevederilor stabilite în legea organică.

Art. 185. Informarea Parlamentului.
(1) Președintele României, miniștrii și celelalte organe ale administrației publice, în cadrul controlului parlamentar al activității lor, sunt obligate să prezinte informațiile si documentele cerute de Parlament sau de comisiile parlamentare, prin intermediul președinților acestora. În cazul în care o Inițiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.

Art. 186. Întrebări, interpelări și moțiuni simple.
(1) Președintele României și fiecare dintre miniștrii au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați, în condițiile prevăzute de regulamentul Parlamentului.
(2) Parlamentul poate adopta o moțiune simplă prin care să-si exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.

Art. 187. Demiterea Președintelui României.
(1) 300.000 de cetățeni, în baza listelor de semnături pot solicita demiterea Președintelui României, prin referendum național.
(2) Referendumul național pentru demiterea Președintelui se organizează, de către Autoritatea Electorală Permanentă, odată cu primul referendum național anual care urmează, dar nu mai devreme de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei Autorității Electorale Permanente prin care aceasta certifică îndeplinirea condițiilor pentru declanșarea procedurii de demitere a Președintelui României de către cetățeni.
(3) Dacă demiterea Președintelui României este aprobată prin referendum, Autoritatea Electorală Permanentă va organiza alegerile pentru un nou Președinte odată cu primul referendum anual care urmează, dar nu mai devreme de 90 de zile de la data la care a intervenit vacanta funcției de Președinte al României.
(4) Odată cu demiterea Președintelui, Administrația Prezidențială este demisă. Președintele și Administrația Prezidențială își vor îndeplini atribuțiile până la depunerea jurământului de către noul Președinte și noua Administrație Prezidențială.

Art. 188. Punerea sub acuzare a Președintelui României.
(1) Parlamentul, cu votul a cel puțin 2/3 din numărul deputaților, poate hotărî punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi inițiată de majoritatea deputaților și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui României pentru a putea da explicații cu privire la faptele ce i se impută.
(3) De la data punerii sub acuzare și până la data demiterii, Președintele este suspendat de drept.
(4) Competenta de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Președintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Art. 189. Vacanta funcției.
(1) Vacanta funcției de Președinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcție, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau de deces.
(2) Autoritatea Electorală Permanentă va organiza alegerile pentru un nou Președinte odată cu primul referendum anual care urmează, dar nu mai devreme de 90 de zile de la data la care a intervenit vacanta funcției de Președinte al României.

Art. 190. Interimatul funcției.
(1) Dacă funcția de Președinte devine vacantă ori dacă Președintele este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură de către Vicepreședinte.
(2) Dacă Vicepreședintele se află în imposibilitatea de a prelua interimatul ca Președinte al României, sau este suspendat, funcția de Președinte interimar o preia șeful Ministerului apărării naționale.
(3) Atribuțiile prevăzute la articolele 169 alineat (2), 170 alineatele (1), (2) și (4) și 172 alineatele (1), (2), (3) și (4) nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidențiale.

Art. 191. Răspunderea Președintelui interimar al României.
(1) Dacă persoana care asigură interimatul funcției de Președinte al României săvârșește fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituției, se aplică articolul 188 și articolul 190.

Art. 192. Indemnizația și celelalte drepturi.
(1) Indemnizația și celelalte drepturi ale Președintelui României se stabilesc prin lege.
(2) Președintele primește la date fixe, o indemnizație care nu va fi nici mărită, nici diminuată în timpul duratei pentru care a fost ales. În cursul acestei perioade nu va primi nici o altă retribuție.

CAPITOLUL III. VICEPREȘEDINTELE ROMÂNIEI.

Art.193. Condiții de eligibilitate pentru funcția de Vicepreședinte al României.
(1) Orice persoană care a împlinit vârsta de 35 ani, îndeplinește criteriile de integritate stabilite prin lege, are numai cetățenia română și locuiește de minimum 4 ani în România, cu excepția celor care au fost condamnate pentru o infracțiune care, în ochii opiniei publice, le face nedemne pentru a ocupa o funcție de demnitate publică, poate candida pentru funcția de Vicepreședinte.
(2) Infracțiunile care în ochii opiniei publice fac o persoană nedemnă pentru a deveni Vicepreședinte al României sunt stabilite de lege.
(3) Nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Vicepreședinte, decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive.

Art. 194. Alegerea Vicepreședintelui.
(1) Vicepreședintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, ca și Președintele.
(2) Alegerile pentru Vicepreședintele României se desfășoară o dată la patru ani în același timp cu referendumul național organizat în luna septembrie.
(3) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale.
(4) În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

Art. 195. Validarea mandatului și depunerea jurământului.
(1) Rezultatul alegerilor pentru funcția de Vicepreședinte al României este validat de Curtea Constituțională.

Art.196. Durata mandatului.
(1) Înainte de a-și exercita funcția, Vicepreședintele va depune jurământul al cărui text se află la art. 180 alineat (2).
(2) Mandatul Vicepreședintelui României este de 4 ani și se exercită de la data depunerii jurământului.
(3) Vicepreședintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către Vicepreședintele nou ales.
(4) În cazul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, Vicepreședintele își continuă activitatea pe toată durata acestor stări.

Art. 197. Incompatibilități și imunități.
(1) În timpul mandatului, Vicepreședintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată.
(2) Vicepreședintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 209 alineatele (1) și (2) se aplică în mod corespunzător.

Art. 198. Rolul Vicepreședintelui.
(1) Vicepreședintele României îndeplinește și funcția de președinte al Parlamentului, dar nu va avea drept de vot decât în caz de paritate de voturi.

Aici ai o scurtă prezentare video.

„Ca răul să triumfe este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic”.

Fii om bun și implică-te!

Vino cu noi! Depune o adeziune aici

Adevărul va învinge!