„Nu întreba ce poate face țara pentru tine,
întreabă ce poți face tu pentru ea”.
Khalil Gibran.

Proiect

Preambul

*
Noi, membrii Partidului Adevăr și Dreptate, egali în drepturi, libertăți și obligații, strâns uniți, pentru binele comun, hotărâți să ne asumăm deciziile necesare, în ceea ce privește bunăstarea materială și spirituală a comunității, a țării și a națiunii noastre, călăuziți de principiile și valorile creștine, precum și de cele arătate în Proclamația de la Timișoara, lansată în martie 1990, propunem cetățenilor României acest program politic
, care se constituie într-un adevărat program de țară, planificat a se desfășura pe termen scurt, mediu și lung…

Milităm pentru o dezvoltare reală și armonioasă a României, pentru o poziție demnă a ei în Uniunea Europeană (UE) și Tratatul Nord Atlantic (NATO), pentru un trai demn, decent, civilizat, în țara noastră. Considerăm că România se poate dezvolta doar printr-o schimbare majoră a modului în care este condusă și în care funcționează structurile statului. De asemenea, schimbarea modului în care se face politică în România constituie un aspect prioritar în viziunea PAD.

Considerăm că politica trebuie făcută, în mod prioritar, pentru susținerea intereselor cetățeanului, al familiei, al comunității țării și națiunii și nu pentru a satisface anumite grupuri de interese, mai mult sau mai puțin elitiste, mai mult sau mai puțin oculte…

Datoria noastră, a politicienilor, este să asigurăm un trai decent și demn celor de astăzi și un bun viitor generațiilor care vin. Nu avem niciun drept să le amanetăm destinul.

Partidul Adevăr și Dreptate își propune să facă asta prin mijloace constituționale, legale, prin declanșarea unei revoluții pașnice, unei „revoluții de catifea”, după modelul celor care au avut loc în statele care au aparținut lagărului comunist . Însă, pentru asta, este nevoie absolută de implicarea masivă a cetățenilor în susținerea proiectului nostru.

Menționăm faptul că, dacă cetățenii României nu vor sprijini masiv proiectul nostru de schimbare (proiect care se regăsește, în general, și în acest program și poate fi lecturat aici) nu vom candida în alegeri.

Nu suntem interesați să intrăm în parlament fără a avea o șansă clară de a modifica sistemul politic și administrativ actual și de a face reforme. Suntem un partid al soluțiilor viabile, argumentate și consacrate în plan european. Noi, nu agreăm bălăcăreala politică, nici jumătățile de măsură și nici strategia „pas cu pas”.

România nu mai are timp de filosofii. Nu mai poate rezista mult în actuala conjunctură politică, nu mai poate rezista în chingile structurilor de tip mafiot care controlează, în acest moment, instituțiile statului.

ACEȘTIA suntem noi!

Așadar, scopul Partidului Adevăr și Dreptate este schimbarea sistemului politic și administrativ actual, reforma structurilor statului, reconcilierea națională, prin stabilirea adevărului și împlinirea dreptății. În această direcție milităm pentru declanșarea unui proces național al comunismului dar și unul al tranziției. Asta, după ce schimbarea sistemului politic și administrativ, reforma (reorganizarea) Justiției, vor fi realizate. În această direcție, îi vom informa în mod corect pe români asupra a ceea ce s-a întâmplat, în general, în vechiul regim dictatorial, ce s-a întâmplat , după anul 1989, apoi, îi vom chema la un referendum național consultativ, iar ei vor decide dacă procesul comunismului și al tranziției se impune sau nu.

Acest program politic, se adresează, în primul rând, cetățenilor țării. Considerăm că ei sunt singurii în măsură să-l aprobe sau să îl respingă.

ADEVĂRUL VA ÎNVINGE

PROGRAM POLITIC

PROIECT

CAPITOLUL I. REVIZUIREA CONSTITUȚIEI. ELEMENTE DIRECTOARE PRINCIPALE.

Art. 1. Implementarea principiilor democrației directe – participative (inspirate din modelul elvețian; este reglementată aici de la art.156 la 166), care împreună cu principiile de esență ale democrației reprezentative vor asigura cadrul legal optim pentru organizarea și funcționarea unui nou sistem democratic în România.
(1) Cetățenii cu drept de vot vor putea constitui „comitete de inițiativă” și vor putea acționa în următoarele direcții:
a) revizuirea Constituției;
b) demiterea președintelui;
c) dizolvarea parlamentului;
d) aderarea la organizații de securitate colectivă sau comunități supranaționale;
e) retragerea din organizații de securitate colectivă sau comunități supranaționale;
f) promovarea de legi;
g) respingerea unor hotărâri ale parlamentului;
h) respingerea legilor adoptate de parlament;
i) respingerea actelor juridice încheiate de președinte / administrația prezidențială / guvern, acte care vizează bunuri proprietate publică;
j) demiterea primarului sau a președintelui consiliului regional (județean);
k) dizolvarea consiliului local sau regional (județean);
l) promovarea proiectelor de hotărâri ale consiliilor locale sau regionale;
m) respingerea hotărârilor consiliilor locale sau regionale (județene);
n) respingerea dispozițiilor primarilor sau ale președinților consiliilor regionale (județene).
(2) Exprimarea prin referendum național a suveranității cetățenilor se va putea exercita, în mod obligatoriu, la solicitarea a 300.000 de cetățeni cu drept de vot, în cazul declanșării unor inițiative cetățenești care au ca temă:
a) revizuirea parțială sau totală a constituției;
b) demiterea președintelui României;
c) dizolvarea parlamentului;
d) aderarea la sisteme de securitate colectivă sau la organizații internaționale;
e) retragerea din sisteme de securitate colectivă sau din organizații internaționale.
Art. 2. Implementarea principiilor de funcționare a parlamentului unicameral cu o reprezentare de maximum 1/100 000 de cetățeni cu drept de vot. (inspirate din modelul elvețian; este reglementat aici de la art. 199 la art. 216).
Art. 3. Implementarea principiilor de funcționare ale republicii prezidențiale (inspirate după modelul american – este reglementată aici de la art. 168 la. art. 198).
Art. 4. O nouă formă de organizare și funcționare a Justiției (practic, reorganizarea justiției – este reglementată aici de la art. 223 la. art. 237).

CAPITOLUL II. REFORMA STRUCTURILOR STATULUI. ELEMENTE DIRECTOARE.

Art.5. Reforma Justiție. Principii directoare pentru viitoarele proiecte de legi necesare reorganizării Justiției.

(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii.
(2) Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.
(3) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.
(4) În desfășurarea actului de justiție, dreptatea și morala sunt primordiale, concordanța dintre ele fiind absolut necesară.
(5) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției.
(6) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 9 membri, din care:
a) șapte judecători aleși de adunarea generală ale magistraților;
b) Ministrul Justiției și președintele Înaltei Curți de Casație şi Justiție
(7) Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor, în condițiile legii.
(8) Judecătorii propuși de Consiliul Superior al Magistraturii și numiți de președintele României sunt inamovibili, în condițiile legii organice.
(9) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată.
(10) Promovarea judecătorilor se face, în mod exclusiv, pe bază de integritate, competență, experiență și performanță, conform legii organice.
(11) Salariile și pensiile judecătorilor sunt reglementate conform practicilor existente în statele Uniunii Europene.
(12) Standardizarea și uniformizarea practicii judiciare la nivel național astfel încât să nu mai existe contradicții de la o instanță la alta (cazuri similare, cu sentințe diametral opuse), respectarea strictă a jurisprudenței.
(13) Stabilirea prin lege a responsabilității judecătorilor și a avocaților față de erorile judiciare și față de nerespectarea conduitei profesionale.
(14) În activitatea judiciară, Ministerul Public are rol activ, reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.
(15) Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii.
(16) Parchetele conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii.
(17) Șefii de parchete sunt numiți de președintele României la propunerea ministrului justiției pentru un mandat de 6 ani.
(18) Procurorii își desfășoară activitatea cu celeritate potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției, în conformitate cu practicile europene.
(19) Stabilirea prin lege a responsabilității procurorilor față de erorile judiciare și față de nerespectarea conduitei profesionale, conform cutumelor existente în statele dezvoltate ale UE.
(20) Funcția de procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată.
(21) Elaborarea unui nou cod civil și penal și a legii anti-mafia, inspirată după modelul american și italian.
(22) Înlocuirea principiului contopirii pedepselor cu cel al însumării acestora.
(23) Simplificarea întregului sistem legislativ prin proceduri juridice adecvate și compatibilizarea lui cu alte sisteme similare din Uniunea Europeană.
(24) Curtea Constituțională este alcătuită din nouă judecători, numiți de CSM pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit, dintre cei mai vechi membri ordinari – ținând cont de vechimea în serviciu – ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pentru fiecare membru sunt aleși, după același principiu, doi supleanți.
(25) Funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu oricare altă funcție publică sau privată.

Art.7. Reforma Muncii și a Protecției Sociale.

(1) PAD militează pentru reorganizarea sistemului de protecție și asistență socială în conformitate cu practicile existente în statele dezvoltate ale Uniunii Europene.
În această direcție, vă propune o nouă lege a pensiilor inspirată din modelul olandez, cel mai performant sistem de pensii din lume, ale cărui coordonate principale sunt următoarele:
a) Pilonul I de pensii va furniza o pensie publică de bază, universală, de care vor beneficia toți cetățenii români cu rezidența în țară de minimum 50 de ani, la împlinirea vârstei de 65 de ani. Această pensie va fi stabilită la nivelul de 70% din salariul minim brut pe economie; toate persoanele, începând cu vârsta de 65 de ani, vor avea acces la această pensie publică de bază, iar criteriul va fi cel al rezidenței; în situația în care au locuit mai puțin, deci au avut rezidență legală în țară mai scurtă, această pensie publică se va reduce cu până la 2% pentru fiecare an lipsă din cei 50 de ani necesari.
Pilonul I de pensii va fi finanțat din contribuțiile populației active în câmpul muncii; participarea la pilonul I va fi obligatorie. Contribuția în acest caz, va fi stabilită de profesioniștii din domeniu. Dacă sumele acumulate din contribuții nu vor fi suficiente pentru plata beneficiarilor, deficitul va fi acoperit din transferuri de la bugetul de stat;
b) Pilonul II de pensii va servi pentru suplimentarea pensiei din pilonul I; dacă pensia din pilonul I are un rol de eradicare a sărăciei extreme și de combatere a sărăciei, în general, pilonii II are rolul de conservare a nivelului de trai avut în perioada activă; pensia din pilonul II este o pensie ocupațională; participarea la acest pilon de pensii este obligatorie; contribuția va fi stabilită de profesioniștii din domeniu;
c) Pilonul III de pensii este rezervat profesiilor independente. Participarea la acest pilon va fi una facultativă și va avea ca scop creșterea veniturilor pensionarilor.
(2) Reglementarea nivelului și destinației pensiilor speciale care vor fi atribuite
doar categoriilor sociale în drept să le primească, după modelul existent și în celelalte state ale Uniunii Europene.
(3) Desființarea, prin lege, a tuturor pensiilor speciale, care nu se regăsesc în practica
statelor UE și recalcularea acestora pe baza contribuției avute la fondul de pensii în perioada activă.
(4) Ținând cont de reglementările existente în statele dezvoltate ale Uniunii Europene, PAD militează pentru o nouă lege a salarizării ale cărui coordonate principale sunt următoarele:
a) stabilirea unui raport echitabil între cel mai mic și cel mai mare venit net existent în România, în zona de activitate a statului; acest raport nu trebuie să fie mai mare de 1/7; ideal ar fi ca el să fie fixat la 1/4; este raportul cel mai des întâlnit în statele membre ale UE;
b) preluarea unei grile de salarizare pentru toată zona bugetară, de la unul dintre statele dezvoltate ale Uniunii Europene, care respectă aceste proporții și care a rezolvat, în mod echitabil, problema salarizării unitare;
c) eliminarea criteriilor bazate pe sporuri;
d) stabilirea bazei de calcul pentru salariul minim național, care ar trebui să se facă, așa după cum se face în statele membre ale Uniunii Europene, în funcție de un indicator economic general acceptat: procentul din PIB încasat la bugetul de stat;
e) ridicarea treptată a salariului minim net pe economie;
f) reducerea diferențelor existente între salariul minim net din România și media salariilor minime, nete, din Uniunea Europeană;
g) drepturile și obligațiile angajatului, dar și ale angajatorului, trebuie să fie stabilite după criterii morale care să consfințească o colaborare corectă de ambele părți, iar aceste criterii trebuie să corespundă, în mod esențial, următorului principiu: respectul acordat muncii și demnității umane este sfânt.
(5) Toate acestea vor fi adoptate prin preluarea unui cod al muncii considerat a fi cel mai bun la nivelul Uniunii Europene.

Art. 6. Reforma electorală.

România are nevoie de o clasă politică reformată și de un alt mod de a face politică.
Partidul Adevăr și Dreptate, pe lângă faptul că militează pentru un parlament unicameral cu o reprezentare de 1/100 000 de cetățeni cu drept de vot, vine cu soluții concrete care pot reforma clasa politică românească din temelii.
PAD militează pentru promovarea unei noi legi electorale unitare, în care să se regăsească toate reglementările referitoare la toate tipurile de alegeri și care să cuprindă în esență:
(1) Desemnarea membrilor parlamentului să se facă prin vot universal, egal, direct, secret, liber exprimat, în circumscripție unică, în sistem de vot proporțional, cu scrutin pe listă închisă și vot preferențial, opțional.
(2) În campania electorală, toate partidele participante beneficiază de timpi de antenă egali.
(3) Alegerea în două tururi de scrutin a primarilor și președinților de consilii regionale (județene).
(4) Adoptarea unei noi legi de organizare și finanțare a partidelor politice și a organizațiilor non-guvernamentale cu scop politic.
(5) Rezolvarea problemei indemnizațiilor partidelor politice, în conformitate cu practicile din UE.
(6) Adoptarea unei noi legi a referendumului compatibilă cu proiectul de lege de revizuire a constituției elaborat de PAD.
(7) Eliminarea pragului electoral.
(8) Reducerea la 20 000 a numărului de semnături necesare participării în alegerile generale pentru partide și la 10 000 pentru candidații independenți.
(9) Reglementări privind votul prin corespondență, securizat după cele mai înalte standarde cunoscute în domeniu, pentru toți cetățenii români din țară sau din străinătate.
(10) Criteriile generale de eligibilitate pentru candidații în alegeri dar și pentru numirile în administrația publică centrală sau locală, stabilite în proiectul de lege de revizuire elaborat de PAD, sunt:
„Nu pot candida pentru funcțiile de Președinte, Vicepreședinte al României, președinte al consiliului regional, primar, parlamentar, membru al consiliului regional (județean) sau local și nu pot fi nominalizați pentru a îndeplini funcții în cadrul Administrației Prezidențiale, în administrațiile regionale (județene) și locale, cetățenii condamnați definitiv la pedepse pentru infracțiuni care în ochii opiniei publice îi fac nedemni pentru a ocupa funcții în stat. Infracțiunile care în ochii opiniei publice fac o persoană nedemnă pentru a candida pentru funcțiile în stat menționate în acest alineat, sunt stabilite de lege”.

Art. 7. Reforma Educației.

(1) Milităm pentru implementarea în toate structurile învățământului românesc a unor principii care să exprime valori umane consacrate, precum sunt: iubirea de aproape, de țară, de națiune, adevărul, dreptatea, libertatea, demnitatea, moralitatea, cinstea, omenia, echitatea, dorința de perfecționare, promovarea nonviolenței, protejarea naturii și nu în ultimul rând, voința de-a face bine.
(2) Reforma în educație trebuie să înceapă cu cadrele didactice. Este necesară formarea și actualizarea stilului de predare în așa fel încât acesta să cultive autonomia intelectuală, morală și profesională, a elevilor și studenților, prin definirea unor standarde de calitate relevante.
(3) Educația este bine să fie centrată pe două direcții esențiale:
a) pregătirea pentru calitatea de cetățean;
b) pregătirea profesională.
(4) PAD militează pentru adoptarea unei noi legi a educației (inspirată din modelul finlandez), cu obiective concrete din care să nu lipsească măsuri precum:
a) stimularea libertății si competiției prin reducerea si simplificarea reglementărilor pentru acreditare, atât la nivel preuniversitar cât și universitar;
b) clasificarea universităților în funcție de performanța academică;
c) concentrarea finanțării pentru cercetare și dezvoltare pe universitățile performante;
d) reabilitarea infrastructurii școlare cu tot ceea ce înseamnă ea și aducerea acesteia la cele mai înalte standarde;
e) alinierea programei educaționale cu cele mai înalte standarde europene (vezi modelul finlandez);
f) reformarea învățământului primar în scopul eliminării învățării mecanice și al dezvoltării gândirii creative, gândirii critice și capacității de dezbatere prin învățare experimentală;
g) eliminarea treptată a învățării mecanice;
h) în primi 5 ani de școală (clasele 0-4) să se pună accentul pe formarea caracterelor și nu pe acumularea de cunoștințe;
i) trecerea sistemului de educație, din perspectiva administrativă, financiară, în responsabilitatea administrațiilor publice locale sau regionale (județene);
j) consolidarea învățământului profesional precum și a școlilor de arte și meserii. Realizarea unui parteneriat între învățământul profesional și firmele beneficiare pentru pregătirea absolvenților în domeniile în care forța de muncă înalt sau mediu calificată este deficitară;
k) asigurarea unui echilibru între creșterea remunerării cadrelor didactice, ameliorarea infrastructurii și investiția în cercetare și dezvoltare;
l) introducerea unui cod etic obligatoriu pentru profesori, elevi și studenți;
m) evaluarea periodică, regulată, a cadrelor didactice (vezi practica finlandeză);
n) mărirea gradului de autonomie al Instituțiilor de învățământ;
o) acceptarea în învățământul gimnazial și liceal a persoanelor cu studii superioare, în specialități apropiate de domeniul în care ele ar putea preda, în calitate de cadre didactice calificate.

Art. 8. Reforma Sănătății naționale.

Sănătatea oricărui popor este unul dintre elementele de esență ale securității naționale despre care se vorbește în Tratatul de Bază al Uniunii Europene, art. 4 alineat (2), iar această sănătate este direct proporțională cu nivelul la care se găsește sistemul de sănătate națională. Prin urmare PAD include reforma acestuia printre prioritățile sale, și militează pentru:
(1) Depolitizarea sistemului de sănătate.
(2) Desemnarea industriei farmaceutice drept domeniu economic strategic, conform cutumelor Uniunii Europene.
(3) Susținerea cercetării autohtone în domeniu.
(4) Promovarea prevenției medicale („este mai ușor să previi decât să tratezi”).
(5) Promovarea intensivă, la toate nivelurile de pregătire (începând chiar de la grădiniță), a unei educații sanitare riguroase.
(6) Promovarea intensivă și obligatorie, la toate nivelurile de pregătire (începând chiar de la grădiniță), a unei educații sanitare riguroase.
(7) Reorganizarea, modernizarea sistemului sanitar prin demolarea efectivă, rând pe rând, a spitalelor, policlinicilor vechi și construirea în locul acestora, a unor spitale de stat sau private, dispensare, policlinici, centre naționale de cercetare, după cele mai înalte standarde mondiale.
(8) Administrarea corectă și eficientă, atât în plan local cât și la nivel național, a patrimoniului din sistemul de sănătate.
(9) Stabilirea unor măsuri concrete în direcția ridicării gradului de profesionalism a cadrelor medicale, dar și de stopare a exodului acestora.
(10) Punerea la punct, dotarea și încurajarea asistenței ambulatorii.
(11) Transparență maximă în managementul spitalelor.
(12) Elaborarea de protocoale și strategii prin care medicina alopată, tradițională, să colaboreze cu medicina alternativă, naturistă, consacrată și verificată în ceea ce privește eficiența terapiilor.
(13) Punerea la punct, dotarea și încurajarea asistenței ambulatorii.
(14) Interzicerea, prin lege, a comercializării pe piața românească a produselor farmaceutice sau a medicamentelor, fără studii clasice, aprofundate, realizate de organisme abilitate internațional, care au stabilit în mod clar calitatea acestora.

Art. 8. Reforma economiei naționale.

Moto: „Ierarhia socială n-ar trebui să fie decât o ierarhie a muncii”.
Mihai Eminescu

Motorul dezvoltării României, a ridicării nivelului de trai în mod sănătos, este, incontestabil, economia națională. Iar ea nu poate fi dezvoltată, în mod real, decât doar dacă munca va fi ridicată la rang de virtute și răsplătită ca atare.
Infrastructura, agricultura, industria alimentară, industria extractivă, prelucrarea materiilor prime, industria IT, industria energetică, transporturile, turismul, legiferate la standarde europene, respectând regulile unui mediu sănătos, sunt priorități pe care se poate sprijini o dezvoltare economică durabilă și sustenabilă, astfel încât aceasta să poată asigura, în mod eficient și constant, un nivel de trai decent pentru toți cetățenii țării.
PAD militează, în această direcție, pe realizarea următoarelor obiective generale:

(1) Asigurarea predictibilității si continuității legislative necesare unui mediu de afaceri performant.
(2) Încurajarea libertății economice prin înlocuirea reglementarilor abuzive cu modele economice practicate în statele dezvoltate ale UE.
(3) Adoptarea monedei europene, EUR.
(4) Depolitizarea funcțiilor de conducere în zona economică patronată de stat.
(5) Numirea directorilor companiilor cu capital majoritar de stat și a șefilor direcțiilor descentralizate pe bază de concurs transparent, cu respectarea integrității, competenței și a criteriilor de performanță.
(6) Diminuarea treptată a împrumuturilor externe. În final, stoparea și achitarea calculată, echilibrată, a acestora.
(7) Considerăm următoarele domenii ca fiind prioritare pentru o dezvoltare puternică a economiei naționale autohtone: agricultura, industria alimentară, industria extractivă, industria IT, industria energetică, transporturile și turismul.

Art. 8.1. Agricultura.

(1) Transformarea treptată a agriculturii românești într-o agricultură ecologică.
(2) Limitarea dimensiunilor proprietății agricole, la maximum 200 de hectare de teren agricol.
(3) Refacerea infrastructurii necesară desfășurării în condiții optime a activităților în agricultură.
(4) Susținerea gospodăriei țărănești, a fermelor mici și mijlocii.
(5) Reducerea exportului de produse agricole neprelucrate, care trebuie să se limiteze la surplusul de producție.
(6) Procesarea materiei prime agricole în România.
(7) Sprijinirea dezvoltării, exploatării și valorificării culturilor agricole energetice.
(8) Sprijinirea tuturor producătorilor de materii prime agricole în înființarea de companii sau asociații de mici producători, cooperative pe model american, pentru distribuirea produselor proprii.

Art. 8.2. Industria alimentară.

(1) Procesarea produselor agricole, dezvoltarea producției alimentare și sprijinirea companiilor care operează în domeniu.
(2) Sprijinirea companiilor care distribuie produse alimentare procesate pe teritoriul național.
(3) Sprijinirea producătorilor de alimente pentru distribuirea produselor proprii, intern și extern.

Art. 8.3. Industria extractivă.

(1) Analizarea tuturor contractelor de concesiune încheiate din 1990 până în prezent, în zona resurselor naturale, renegocierea sau chiar anularea unora dintre ele, dacă se constată faptul că au fost încălcate anumite clauze de către concesionar, sau dacă se descoperă faptul că există clauze contractuale secrete, incompatibile cu legislația românească.
(2) Mărirea redevențelor practicate în zona de exploatare a resurselor naturale, la nivelul celor din țările Uniunii Europene.
(3) Readucerea exportului de materii prime.

Art. 8.4. Industria IT.

(1) Dezvoltarea sistemului de pregătire al personalului din domeniul IT.
(2) Trecerea de la modelul IT actual bazat pe capacitate la unul bazat pe servicii / produse.
(3) Măsuri pentru îmbunătățirea calității produselor IT.
(4) Stimularea cercetării în rândul companiilor IT prin oferirea unor stimulente consistente pentru companiile care angajează doctoranzi în parteneriat cu o universitate pentru minimum trei ani, pe model francez.
(5) Finanțarea de incubatoare și acceleratoare de afaceri în IT.
(6) Susținerea companiilor care inovează. Dacă de exemplu o companie depune un brevet, poate primi o reducere de impozit. Astfel, prin dezvoltarea de proiecte interne, se pot crește salariile în mod natural și sustenabil.

Art. 8.5. Industria energetică.

(1) Recuperarea de către stat a drepturilor de proprietate asupra infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.
(2) Administrarea, operarea, dezvoltarea, retehnologizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.
(3) Sprijinirea companiilor care investesc în dezvoltarea surselor de energie alternative, regenerabile.

Art. 8.6. Transporturile.

(1) Dezvoltarea unui program de urgență pentru utilizarea prioritară a fondurilor europene si a creditelor pe termen lung de la Banca Europeana de Investiții pentru dezvoltarea rapidă a rețelei de autostrăzi, pentru reabilitarea infrastructurii de transport, rutiere, feroviare, aeriene și navale.
(2) Sprijinirea companiilor pentru diversificarea infrastructurii de distribuție a combustibililor alternativi.

Art. 8.7. Turismul.

(1) Luarea unor măsuri imediate și eficiente pentru dezvoltarea turismului, conform posibilităților extraordinare pe care le oferă relieful românesc, un turism care să se situeze, din perspectiva calității serviciilor oferite, la cele mai înalte standarde europene..

Art. 8.8. Economia distributivă.

(1) În momentul în care România va avea excedent bugetar și se va putea constitui un Fond Național de Investiții, considerăm necesară introducerea economiei distributive, pe model norvegian, ca măsură de eradicare a sărăciei extreme și de satisfacere a patru drepturi fundamentale ale omului, drepturi care nu trebuie să fie condiționate de nimic: dreptul de a bea apă, de a se încălzi, de a se spăla și de a se hrănii.

Art. 8.9. Reforma fiscală.

(1) Depolitizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
(2) Stabilirea unui „moment al adevărului” prin completarea de către fiecare cetățean român a unei declarații de avere, pe modelul declarațiilor solicitate funcționarilor publici cu funcții de conducere. Această declarație va permite confiscarea diferențelor de avere care nu pot fi justificate.
(3) Introducerea declarației anuale de venit.
(4) Elaborarea unei noi legi în domeniu fiscal prin care, printre alele, să se stabilească:
a) procedurile necesare justificării tuturor averilor acumulate în România;
b) dacă s-a efectuat sau nu plata impozitului aferent datorat statului pentru averea acumulată;
c) modalitățile de confiscare a averilor sau valorilor care nu pot fi justificate;
d) modalitățile de recuperare a impozitelor aferente averii acumulate, în condițiile în care se constată o eludare parțială sau totală a acestei plăți legale.
(5) Introducerea deducerilor și a rambursărilor pentru cheltuielile familiale din domeniile educației, renovării și reabilitării clădirilor, precum și alte domenii considerate prioritare pentru societate.
(6) Mutarea centrului de greutate de pe impozitarea muncii pe impozitarea proprietății și în special a proprietății de lux și a celei generatoare de venituri.
(7) Codul fiscal trebuie să fie coerent și stabil.
(8) O taxă este justificată doar dacă produce venituri mai mari decât cheltuielile necesare pentru colectarea sa.
(9) Digitalizarea și automatizarea sistemelor din administrația publică și prin interconectarea bazelor de date.
(10) Stabilirea prin lege a unor atribuții și responsabilități financiare clare pentru palierele organizaționale, local, regional și național.
(11) Colectarea tuturor impozitelor și taxelor pentru proprietăți și venituri realizate pe raza unității administrativ teritoriale de către primăria locală.
(12) Virarea către structura regională și națională a cotei stabilite prin lege.
(13) Analiza, împreună cu partenerii din Uniunea Europeană, a posibilității înlocuirii impozitului pe profit cu un impozit pe venit de 10% (sau o altă cotă) în cotă unică pentru toți contribuabilii de pe teritoriul României.

Art. 8.10. Reforma bancară.

(1) Supravegherea permanentă de către BNR a contractelor de creditare astfel încât să nu existe în ele clauze abuzive.
(2) Dobânzile la creditele acordate de sistemul bancar sau nebancar nu vor putea depăși procentul dobânzii medii practicată pe piața financiară a primelor 10 state europene ca dezvoltare.
(3) Introducerea creditelor pentru finanțarea afacerilor și garantarea acestora de către Stat.

Art. 9. Reforma Apărării și Securității Naționale.

Armata română

(1) Țara trebuie să aibă o armată de profesioniști, puternică, instruită și dotată la cel mai înalt nivel.
(2) Mărirea contingentului de profesioniști la 90 000 de luptători în primii 4 ani, iar până în anul 2030 la minimum 120 000.
(3) Adoptarea unui sistem coerent de selecție, pregătire și evoluție în carieră a rezerviștilor voluntari.
(4) Dezvoltarea industriei naționale de apărare și asimilarea în producție a muniției standard NATO, precum și a principalelor categorii și modele de armament care vor face parte din dotarea de bază a armatei. Dezvoltarea de parteneriate în acest domeniu.
(5) Armata română trebuie să fie capabilă să recruteze, în caz de necesitate, minimum 360 000 de rezerviști pregătiți de luptă și cu o dotare standard NATO asigurată.
(6) Dezvoltarea unui sistem de baze militare care să asigure toate facilitățile militarilor profesioniști și familiilor acestora.
(7) Restructurarea sistemului de educație militară și comasarea acestuia în câteva Instituții de mari dimensiuni.
(8) Adoptarea unor noi legi în domeniul salarizării și pensiilor militare în acord cu standardele practicate în statele NATO.

Poliția română

(1) Șefii de departamente și ceilalți membri din conducerea poliției trebuie să fie aleși din rândul lucrătorilor din domeniu, exclusiv pe bază de integritate, competență, experiență, rezultate, moralitate.
(2) Regândirea structurii organizatorice a poliției române după standardele europene.
(3) Ridicarea gradului de pregătire tehnică, profesională, a tuturor polițiștilor români.
(4) Ridicarea gradului de pregătire fizică a polițiștilor și dotarea lor la cele mai înalte standarde europene.
(5) Dotarea polițiștilor să fie la cele mai înalte standarde europene.
(6) Desființarea jandarmeriei și preluarea efectivelor acesteia de către M.Ap.N. și M.A.I.

(7) Reglementarea salariilor din domeniu în concordanță cu normele existente în celelalte state europene și cu realitățile din România.

Servicii secrete.

(1) Adoptarea unor legislați care vizează activitatea acestora: legea privind activitatea de informații si contrainformații, legile de organizare si funcționare a SRI si SIE, legea privind statutul profesional si de carieră al ofițerilor de informații.
(2) Compatibilizarea legislației din domeniu cu cea existentă în statele UE avansate în ceea ce privește aceste domeniu.
(3) Crearea unei agenții de informații antiteroriste, având ca misiune prevenirea actelor de terorism pe teritoriul Uniunii Europene. protejarea, atunci când va fi cazul, a cetățenilor romani aflați in spațiul Uniunii Europene.

CAPITOLUL III. PROCESUL COMUNISMULUI.

Art.10. Procesul comunismul și al tranziției din România

PAD consideră că a venit timpul să scoatem la suprafață cauzele profunde care au avut drept efect producerea de prejudicii majore României, pe toate planurile.
Una dintre aceste cauze, a fost și este, cu certitudine, implicarea foștilor comuniști și a foștilor securiști, în viața publică românească.
Crimele regimului comunist, crimele securității politice, trebuie scoase la suprafață. Altfel, nu se va face dreptate și societatea românească nu se va vindeca, indiferent de cât timp va trece peste ea.
PAD militează pentru declanșarea unui proces național al comunismului, dar și al tranziției, sub egida viitoarei Justiții reformate a României, proces în care să fie judecate crimele regimului comunist, atrocitățile care au avut loc, în special, asupra deținuților politici, nedreptățile strigătoare la cer care s-au făcut celor care nu au acceptat fostul regim dictatorial. De asemenea, Justiția va trebui să stabilească justețea acțiunilor conducerilor țarii, după anul 1989, a modului în care s-au făcut marile privatizări, a corectitudinii și legalității contractelor de concesiune încheiate pe proprietatea publică.
Doar așa se mai poate face dreptate. Doar așa putem să realizăm reconcilierea națională.
În acest sens, PAD, după schimbarea sistemului politic din România, după reforma Justiției (practic reorganizarea ei după modelul danez), după o informare corectă, documentată și argumentată, a românilor, privitoare la anumite aspecte condamnabile petrecute în regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu, dar și asupra celor întâmplate, după anul 1989, va promova organizarea unui referendum național la care români vor decide dacă este sau nu oportună declanșarea unui proces al comunismului și al tranziției în România.

„Ca răul să triumfe este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic”.

Fii om bun și implică-te!

Vino cu noi! Depune o adeziune aici

Adevărul va învinge!