Introducere - Principii

 

 

 – Program aflat în dezbatere publică –

 

Motto:

Partidul Adevăr și Dreptate va funcționa și își va justifica existența, doar atâta timp cât va susține interesele țării și ale națiunii sale. 

 

Art.1. Libertatea, Adevărul, Dreptatea, sunt sfinte.

Art.2 Suveranitatea poporului nu poate fi obstrucționată sau suspendată.

Art.3. Accesul la educație și sănătate este garantat tuturor cetățenilor.

Art.4. Principiile constituționale și valorile creștine nu sunt negociabile. 

Art. 5. Munca și competența în muncă sunt elemente de esență în dezvoltarea sustenabilă a țării și a ridicării nivelului de trai.

Art.6. Proprietatea și dreptul de moștenire sunt garantate prin Constituție și legi. 

Art.7. Funcțiile de conducere se ocupă pe bază de competență, moralitate, performanță și experiență în domeniu.

Art. 8. Constituția și Legile României slujesc, în mod primordial, cetățenilor săi.

Art. 9. Justiția este fundamentă pe principiile de esență ale adevărului, dreptății și moralității. Ea, este independentă, coerentă și egală pentru toți cetățenii.

Art. 10. În relațiile cu UE și NATO, cu statele componente ale celor două structuri suprastatale, precum și cu alte state ale lumii suntem în relații de parteneriat și nu de subordonare.

 

 

Capitolul I - Reforma constituțională. Reforma legislativă.

Art.11. Elaborarea unei noi Constituții a României așezată pe patru piloni principali (proiectul este elaborat, susținut și promovat de P.A.D.):

Când spunem reformă constituțională, spunem practic o nouă Constituție, așezată pe următorii piloni principali: democrația directă, parlamentul unicameral, republică prezidențială, o nouă formă de funcționare a Puterii Judecătorești, separarea reală a Puterilor în stat.

  1. Democrația directă. Propunem cetățenilor României un sistem democratic alcătuit din democrația reprezentativă actuală, așezată pe adevăratele ei valori de esență, și democrația directă, pe modelul elvețian. Așadar, într-un regim al democrației directe și reprezentative, constituționale, în forma promovată de noi, cetățenii cu drept de vot, pot provoca referendumuri la nivel local sau național pentru promovarea de Inițiative cetățeneștii în următoarele domenii: 

a. revizuirea Constituției;

b. promovarea de Legi;

c. promovarea unor Proiecte de Hotărâri ale Consiliului Local/Regional;

d. aderarea la organizații de securitate colectivă sau comunități supranaționale;

e. retragerea din organizații de securitate colectivă sau comunități supranaționale;

f. respingerea Legilor adoptate de Parlament;

g. respingerea actelor juridice încheiate de Guvern/Președinte, acte care vizează bunuri proprietate publică;

h. respingerea Hotărârilor adoptate de Consiliului Local/Regional, respingerea Dispozițiilor emise de Primari sau Președinți de Consilii Regionale;

i. demiterea Președintelui României, demiterea unui ministru al Guvernului, demiterea Primarului sau Președintelui Consiliului Regional, dizolvarea Parlamentului, dizolvarea Consiliului Local/Regional.

2. Parlament unicameral cu o reprezentare de 1/100 000 de cetățeni. Avem nevoie de un legislativ mai suplu, competent și mai puțin consumator de resurse bugetare.

3. Republică prezidențială (pe model american) în care Președintele conduce Guvernul. Suntem singura țară din UE care avem acest regim de republică semi-prezidențială, o struțo-cămilă care nu a funcționat, nu funcționează și nici nu va putea funcția. Așa că a trebuit să alegem între republica prezidențială și republica parlamentară. Ținând cont de calitatea casei politice românești actuale am ales fără ezitare republica prezidențială.

4. O nouă formă de funcționare a Puterii Judecătorești. Propunem:

a. forul suprem de conducere al Puterii Judecătorești să fie Adunarea Generală a Magistraților, iar întreaga ei activitate reglementată prin Lege organică;

b. Adunarea Generală a Magistraților să aleagă Consiliul Superior al Magistraturii;

c. Consiliul Superior al Magistraturi să stabilească componența structurilor de conducere în Puterea Judecătorească, inclusiv numirea judecătorilor de la Curtea Constituțională a României;

d. activitatea Consiliului Superior al Magistraturi să fie reglementată prin Lege organică;

e. funcțiile în Puterea Judecătorească, să se ocupe prin concurs transparent, pe bază de competentă, experiență și performanță.

5. O reală separare a puterilor în Stat.  În această direcție propunem: 

a. scoaterea de sub influența politicului a Puterii Judecătorești, în mod total. Ministrul Justiției să aibă doar rolul de administrare a Puterii Judecătorești, să asigure condițiile optime de desfășurare a actului de justiție;

b. legiferarea să o facă doar Parlamentul și cetățenii țării, prin inițiative legislative cetățenești;

c. Guvernul să nu mai aibă posibilitatea să legifereze prin ordonanțe de urgență;

d. Parlamentul să nu mai poată demite Guvernul ci, cel mult, un Ministru, prin moțiune simplă;

e. Parlamentul să nu mai poată suspenda Președintele, cu excepția cazului în care îl pune sub acuzare pentru înaltă trădare;

f. Parlamentul să nu mai poată demite Președintele. El să poată fi demis doar în urma unei condamnări definitive a sa de către Î.C.J precum și în urma unui referendum național promovat de cetățeni;

g. Președintele să nu mai poată dizolva Parlamentul, iar acest lucru să fie posibil doar cetățenilor, prin promovarea unui referendum național.

Art.12. Optimizarea legislației românești în conformitate cu cele prevăzute în noua Constituție, cu nevoile României și a cetățenilor ei. Legi noi, clare, neinterpretabile, aspre, descurajatoare pentru infractori și care să asigure protecția cetățenilor cinstiți.

 

Capitolul II - Reforma Justiției

 

– Proiect aflat în dezbatere publică – 

Moto: Justiția subordonată politicului a devenit o ficțiune. Mihai Eminescu.

Creșterea capacitații de lupta împotriva crimei organizate, a evaziunii fiscale, a corupției generalizate prin creșterea nivelului de pregătire a instituțiilor de implementare a legii, plecând de la premisa că Instituțiile vor acționa cu deplina respectare a drepturilor fundamentale.Art.13. P.A.D. promovează o nouă formă de organizare și administrare a Puterii Judecătorești, așezată pe următoarele principii și coordonate de bază:

  1. Magistratul nu este Legea. El aplică Legea în spiritul și litera ei.
  2. Justiția se înfăptuiește în numele Legii.
  3. Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.
  4. Judecătorii sunt independenți și se supun numai Legii.
  5. În desfășurarea actului de Justiție, dreptatea și morala sunt primordiale, concordanța dintre ele fiind absolut necesară.
  6. Standardizarea și uniformizarea practicii judiciare la nivel național astfel încât să nu mai existe contradicții în practica judiciară de la o instanță la alta (cazuri similare, cu sentințe diametral opuse), respectarea strictă a jurisprudenței.
  7. Stabilirea prin Lege a responsabilității administrative și penale a magistraților și a avocaților față de erorile judiciare și față de nerespectarea conduitei profesionale.
  8. Promovarea unui nou cod penal, cu pedepse mari și foarte mari, în special pentru recidiviști, precum și pentru infracțiunile stabilite de legiuitor a fi grave.
  9. Înlocuirea principiului contopirii pedepselor cu cel al însumării acestora.
  10. Introducerea Legii Anti-Mafia în Codul Penal din România, conform modelelor american și italian.
Capitolul III - Reforma clasei politice

Art. 14. România are nevoie de o altă clasă politică și de un alt mod de a face politică. Propunem:

  1. Desemnarea membrilor Parlamentului prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale, în circumscripție unică, în sistem de vot proporțional, cu scrutin pe listă închisă și vot preferențial, opțional.
  2. Alegerea în două tururi de scrutin a Primarilor și Președinților de Consilii Județene / Regionale.
  3. Promovarea unei noi Legi a partidelor politice.
  4. Promovarea unei noi Legi de finanțare a partidelor politice
  5. Promovarea unei noi Legi a referendumului.
  6. Promovarea unei noi legi electorale unitare, în care să se regăsească toate reglementările referitoare la toate tipurile de alegeri și care să cuprindă în esență:

a. cele de la alineat (1);

b. eliminarea pragului electoral, pentru minimum 2 legislaturi;

c. reducerea la 20 000 a numărului de semnături necesare participării în alegerile generale pentru partide și la 10 000 pentru candidații independenți;

d. reglementări privind votul prin corespondență, securizat după cele mai înalte standarde cunoscute în domeniu, pentru toți cetățenii români din țară sau din străinătate, pentru toate tipurile de alegeri;

e. candidații în alegeri trebuie să fi împlinit, până în ziua desfășurării acestora, inclusiv, vârsta de cel puțin 33 de ani, pentru alegerile generale, parlamentare și pentru Parlamentul European, 27 de ani pentru a fi aleși în administrațiile publice locale și 35 de ani pentru funcția de Președinte sau Vicepreședinte al României (în condițiile implementării republicii prezidențiale);

f. au dreptul de a candida pentru funcția de Președinte, Vicepreședinte al României (în condițiile implementării republicii prezidențiale), sau parlamentar și de a fi nominalizați în funcțiile de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat, numai persoanele care au cetățenia română, în mod exclusiv, au drept de vot, au domiciliul în România de minimum 3 ani și nu le este interzisă asocierea;

g. nu pot candida pentru funcții de demnitate publică, nu pot fi numiți în aceste funcții, cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării (reabilitarea), conform legii;

h. în campania electorală, toate partidele participante beneficiază de timpi de antenă egali, în mod real.

 

 

Capitolul IV - Reforma Administrației Publice

 

– Proiect aflat în dezbatere publică – 

 

Art. 15. În direcția realizării reformei Administrației Publice, P.A.D. promovează următoarele măsuri:

1. Depolitizarea Instituțiilor Statului prin stabilirea nivelului funcțiilor care sunt obiect al numirilor politice, care să se facă exclusiv la nivelul miniștrilor, secretarilor de Stat și consilierilor acestora. Limitarea numărului secretariatelor de Stat a numărului consilierilor de miniștri și secretari de Stat. 

2. Funcțiile din Administrația Publică Centrală și Locală se ocupă pe bază de competență, prin concurs transparent. Implicarea criteriului politic în procesul de selecție este interzis si sancționat conform Legii.

3. În formarea și funcționarea Guvernului, patriotismul, profesionalismul, competența, realizarea interesului național, sunt principii fundamentale.

4. Guvernul nu va putea modifica sau adopta,  prin ordonanțe sau ordonanțe de urgență, Legi. Guvernul nu se substituie Parlamentului.

5. Reducerea numărului de Ministere la 14 și introducerea în Constituție a acestei prevederi, astfel:

5.1.   Ministerul Educației, Învățământului, Culturii.

5.2.   Ministerul Sănătății.

5.3.   Ministerul Economiei.

5.4.   Ministerul Justiției.

5.5.   Ministerul Mediului.

5.6.   Ministerul Agriculturii.

5.7.   Ministerul Industriei, Energiei și Resurselor Naturale.

5.8.   Ministerul Transporturilor, Infrastructuri și Telecomunicațiilor.

5.9.   Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

5.10. Ministerul Afacerilor Interne.

5.11. Ministerul Afacerilor Externe.

5.12. Ministerul Apărării Naționale.

5.13. Ministerul Turismului și Sportului.

5.14. Ministerul Cercetării.

6. Alegerea în două tururi de scrutin a Primarilor și Președinților de Consilii Județene/Regionale.

7. În administrația publică centrală și locală, cuvântul de ordine trebuie să fie: competentă, performanță, asumarea oficială a răspunderii, și respect față de cetățeni.

8. Implementarea ghișeului unic, principiului circulației documentelor (nu a oamenilor) și principiului transparenței.

9. Realizarea unei bune simetrii în organizarea Administrației Publice prin:

a. organizarea pe aceleași principii a alegerilor pentru Președintele României, Președinții de Consilii Județene, Primari;

b. organizarea pe aceleași principii a alegerilor pentru Parlament, Consiliile Județene, Consiliile Locale;

c. așezarea Puterii executive pe următoarele palierele organizaționale : Președinte și Guvern (la nivel național), Președinte Consiliu Județean (la nivel județean), Primar (la nivel local);

d. așezarea Puterii legislative pe următoarele palierele organizaționale astfel: Parlament (la nivel național), Consiliul Regional/Județean (la nivel regional/județean), Consiliu Local (la nivel local);

e. reorganizarea Puterii judecătorești conform propriilor paliere organizaționale.

 

 

 

 

 

 

 

     

     

     

     

     

     

     

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

      Capitolul V - Reforma Economiei Naționale

       

      – Proiect aflat în dezbatere publică –

      Motto: „Ierarhia socială n-ar trebui să fie decât o ierarhie a muncii” Mihai Eminescu.

      Motorul dezvoltării României, a ridicării nivelului de trai, în mod sănătos, este, incontestabil, Economia Națională. Iar ea nu poate fi dezvoltată, în mod real, decât dacă munca va fi ridicată la rang de virtute și răsplătită ca atare. Este absolut necesară refacerea cât  mai rapidă a unor ramuri ale Economiei Naționale precum industria, agricultura și turismul, apoi dezvoltarea lor armonioasă în raport cu nevoile țării.P.A.D. consideră reforma economică ca fiind una absolut necesară dezvoltării țării, rezolvării multiplelor probleme cu care ea se confruntă. În această direcție, propune următoarele măsuri:

      Art.16. Așezarea proprietății pe principii sănătoase odată cu introducerea lor în Constituție, astfel:

      1. Proprietatea este publică sau privată.

      2. Proprietatea publică este garantată prin lege şi aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale.

      3. Bogățiile de interes public ale subsolului, infrastructura, spațiul aerian, apele, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice exclusive, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice.

      4. Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice, sau pot fi concesionate ori închiriate.

      5. Contractele încheiate de Guvernul României sau de autoritățile publice locale, care vizează bunurilor proprietate publică nu pot conține clauze secrete, cu excepția contractelor din domeniul Apărării și Securității Naționale care pot avea anexe ce conțin informații tehnice clasificate.

      6. Aceste contracte se publică integral în Monitorul Oficial al României (cu excepția anexelor ce conțin informații tehnice clasificate), în maximum 3 zile de la semnare și intră în vigoare în termen de 100 de zile de la publicare dacă în această perioadă nu a fost înregistrată o Inițiativă cetățenească de respingere a contractului.

      7. Referendumul național sau local de respingere a unui contract, de felul celui redat la alineat (4), se desfășoară conform prevederilor legii organice. 

      8. Orice contract, de felul celui redat la alineat (4), intră în vigoare la data validării rezultatului referendumului, dacă nu a fost respins prin referendum.

      9. Proprietatea privată și dreptul de moștenire, precum şi creanțele asupra statului sunt garantate. Conținutul și limitele acestora sunt stabilite prin lege.

      10. Proprietatea privată presupune obligații. Utilizarea acesteia servește și binelui public.

      11. Exproprierea este permisă doar pentru binele public și poate fi ordonată doar în baza legii, care stabilește natura și mărimea despăgubirii. 

      12. Proprietatea funciară și mijloacele de producție pot fi transferate în proprietatea publică sau alte forme de întreprindere publică, în scopul naționalizării, printr-o lege care stabilește natura și mărimea despăgubirii,

      13. Mărimea despăgubiri în caz de expropriere, este stabilită prin realizarea unui echilibru echitabil între interesul public și interesele persoanelor afectate. În caz de dispută referitoare la cuantumul despăgubirii, se poate recurge la Instanțele ordinare.

      Art. 17. Asigurarea predictibilității si continuității legislative necesare unui mediu de afaceri performant.

      Art. 18. Încurajarea libertății economice prin înlocuirea reglementarilor abuzive cu unele utile, clare, cât mai aproape de necesitățile socio-economice ale țării și diminuarea birocrației excesive.Art.

      19. Depolitizarea totală a funcțiilor în zona economică patronată de Stat și numirea managerilor companiilor cu capital majoritar de Stat și a șefilor direcțiilor descentralizate pe bază de concurs transparent, cu respectarea, fără excepții, a criteriilor de performanță.

      Art. 20. Introducerea economiei distributive, pe model norvegian, ca  măsură de eradicare a sărăciei extreme și de satisfacere a trei drepturi fundamentale ale oamenilor, drepturi care nu trebuie să fie condiționate de nimic: dreptul de a bea apă, dreptul de a se încălzi și a dreptul de a se spăla, la momentul în care România va avea excedent bugetar și va constitui un Fond Național de Investiții.

      Art. 21. Considerăm următoarele domenii ca fiind prioritare pentru dezvoltarea durabilă și sustenabilă a Economiei naționale:

      1. Agricultura.

      2. Industria alimentară. 

      3. Industria extractivă.

      4. Industria IT.

      5. Industria energetică.

      6. Transporturile.

      7. Turismul.

      Art. 22.  Agricultura.

      1. Transformarea agriculturii autohtone actuale într-o Agricultură ecologică. 

      2. Limitarea dimensiunilor proprietății agricole, conform modelului olandez.

      3. Refacerea infrastructurii agricole: irigații, distribuția de combustibil, protecția culturilor.

      4. Susținerea de către Stat a gospodăriei țărănești, a fermelor mici și mijlocii.

      5. Interzicerea exportului de produse agricole neprelucrate.

      6. Sprijinirea de către Stat a înființării, exploatării și valorificării, culturilor agricole energetice.

      Art. 23. Industria alimentară.

      1. Procesarea produselor agricole.

      2. Dezvoltarea producției alimentare și sprijinirea companiilor care operează în domeniu.

      3. Sprijinirea companiilor care distribuie produse alimentare procesate pe teritoriul național.

      4. Sprijinirea micilor producători în înființarea de companii sau asociații de mici producători pentru distribuirea produselor proprii.

      Art. 24. Industria extractivă. 

      1. Analizarea tuturor contractelor de concesiune încheiate din 1990 până în prezent, în zona resurselor naturale, renegocierea sau chiar anularea lor, dacă se constată faptul că au fost încălcate anumite clauze de către concesionar.

      2. Mărirea redevențelor practicate în zona de exploatare a resurselor naturale, la nivelul celor din țările Uniunii Europene.

      3. Interzicerea exportului de materii prime.

      Art. 25. Industria IT.

      1. Dezvoltarea sistemului de pregătire al personalului în domeniu.

      2. Trecerea de la modelul IT actual bazat pe capacitate la unul bazat pe servicii / produse.

      3. Măsuri pentru îmbunătățirea calității produselor.

      4. Stimularea cercetării în rândul companiilor IT prin oferirea unor stimulente consistente pentru companiile care angajează doctoranzi în parteneriat cu o Universitate pentru minimum trei ani, pe model francez. Astfel, în companiile de IT, vor apărea cercetători ce vor dezvolta modele noi de baze de date, replicare a datelor etc. România poate ajunge astfel să fie văzută că o țară ce poate produce sisteme scalabile și nu doar care execută la comandă proiecte pentru Europa de Vest și SUA.

      5. Susținerea de către Stat a companiilor IT care inovează. Dacă de exemplu o companie care depune un brevet, poate primi o reducere de impozit. Astfel, prin dezvoltarea de proiecte interne, se pot crește salariile în mod natural și sustenabil.

      6. Finanțarea de incubatoare și acceleratoare de afaceri în IT. Foarte mulți tineri cu idei de business în IT nu își pot pune în practică ideile de afaceri fiindcă nu își permit costurile de începere al unui business și pentru că nu au acces la consultanță economică de specialitate. 

      Art. 26. Industria energetică.

      1. Recuperarea de către Stat a drepturilor de proprietate asupra infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.

      2. Administrarea, operarea, dezvoltarea, retehnologizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.

      3. Sprijinirea companiilor care investesc în dezvoltarea surselor de energie alternative, regenerabile.

      Art. 27. Transporturile.

      1. Dezvoltarea unui program de urgență pentru utilizarea prioritara a fondurilor europene si a creditelor pe termen lung de la Banca Europeana de Investiții pentru dezvoltarea rapida a rețelei de autostrăzi, pentru reabilitarea infrastructurii de transport, rutiere, feroviare, aeriene și navale.

      2. Sprijinirea companiilor pentru diversificarea infrastructurii de distribuție a combustibililor alternativi.

      Art. 28. Turismul.

      1) Luarea unor măsuri imediate și eficiente pentru dezvoltarea turismului, un turism care să se situeze, din punct de vedere al calității serviciilor oferite, la cele mai înalte standarde europene.

      Art. 29. Reforma Fiscală.

      1. Depolitizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

      2. Trecerea Curții de Conturi a României în cadrul ANAF ca Secție Specială.

      3. Stabilirea unui „moment al adevărului” prin completarea de către fiecare cetățean român a unei declarații de avere, pe modelul declarațiilor solicitate funcționarilor publici cu funcții de conducere. Această declarație va permite confiscarea diferențelor de avere care nu pot fi justificate.

      4. Introducerea declarației anuale de venit.

      5. Introducerea deducerilor și a rambursărilor pentru cheltuielile familiale din domeniile educației, renovării și reabilitării clădirilor, precum și alte domenii considerate prioritare pentru societate.

      6. Mutarea centrului de greutate de pe impozitarea muncii pe  impozitarea proprietății și în special a proprietății de lux și a celei generatoare de venituri.

      7. Codul fiscal trebuie să fie coerent și stabil și să prevadă taxe și impozite reduse ca număr. O taxă este justificată doar dacă produce venituri mai mari decât cheltuielile necesare pentru colectarea sa.

      8. Eliminarea birocrației din sistemul fiscal prin digitalizarea și automatizarea sistemelor din administrația publică și prin interconectarea bazelor de date.

      Art. 30. Descentralizarea fiscală.

      1. Stabilirea prin Lege a unor atribuții și responsabilități financiare clare pentru palierele organizaționale, local,  județean și național.

      2. Colectarea tuturor impozitelor și taxelor pentru proprietăți și venituri realizate pe raza unității administrativ teritoriale (comune, orașe, municipii) de către primăria locală.

      3. Virarea către structurile județeană și națională a cotei stabilite prin Lege.

      Art. 31. Sistemul Bancar. 

      1. Supravegherea permanentă de către BNR a contractelor de creditare astfel încât să nu existe în ele clauze abuzive.

      2. Dobânzile la creditele acordate de sistemul bancar sau nebancar nu vor putea  depăși procentul dobânzii medii practicată pe piața financiară a primelor 10 state europene ca dezvoltare.

      3. Introducerea creditelor pentru finanțarea afacerilor și garantarea acestora de către Stat. 

       

       

       

      Capitolul VI - Reforma Educației.

       

      – Proiect aflat în dezbatere publică – 

      Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea. De aceea, un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate să fie cu un cerc restrâns de cunoștințe, pe când, din contră, cultura, cunoștințele cele mai vaste pot fi cuprinse de un om fără caracter, imoral, fără inimă”.

      Plecând de la această cugetare de geniu a marelui Mihai Eminescu, milităm pentru implementarea în toate structurile învățământului românesc a unor principii care să exprime valorile umane consacrate, precum iubirea de aproape, de țară, de națiune, adevărul, dreptatea, libertatea, curajul, demnitatea, moralitatea, cinstea, omenia, echitatea, dorința de perfecționare, promovarea nonviolenței, protejarea naturii și nu în ultimul rând, voința de-a face bine.

      Reforma în Educație trebuie sa înceapă cu cadrele didactice: prin formarea si actualizarea stilului de predare in așa fel incit acesta sa cultive autonomia intelectuala, morala si profesionala a elevilor si studenților, prin definirea unor standarde de calitate relevante. 

      Art. 32. Elaborarea unui Proiect al Educației din care să nu lipsească următoarele:

      1. Pregătirea pentru calitatea de cetățean.
      2. Pregătirea profesională, care să ofere șansa unui trai decent.
      3. Stimularea libertății si competiției prin reducerea si simplificarea reglementarilor pentru acreditare atât la nivel preuniversitar cat si universitar.
      4. Clasificarea Universităților în funcție de performanța academică și concentrarea finanțării pentru cercetare și dezvoltare pe Universitățile performante.
      5. Reabilitarea infrastructurii școlare cu tot ceea ce înseamnă ea și aducerea acesteia la standardele Uniunii Europene.
      6. Alinierea programei educaționale la cel mai înalt standard din Europa.
      7. Reformarea învățământului primar în scopul eliminării învățării mecanice și al dezvoltării gândirii creative, gândirii critice și capacității de dezbatere prin învățare experimentală.
      8. În primi 5 ani de școală (clasele 0-4) să se pună accentul pe formarea caracterelor și nu pe acumularea de cunoștințe.
      9. Consultarea cu mediul privat și cu societatea civilă în vederea constituirii unui plan de susținere și dezvoltare a instituțiilor școlare din zonele defavorizate economic.
      10. Consolidarea învățământului profesional precum și a școlilor de arte și meserii. Realizarea unui parteneriat între învățământul profesional și firmele beneficiare pentru pregătirea absolvenților în domeniile în care forța de muncă înalt sau mediu calificată este deficitară.
      11. Creșterea progresiva a alocării de fonduri către Ministerul Educației, asigurând-se un echilibru între creșterea remunerării cadrelor didactice, ameliorarea infrastructurii și investiția în cercetare și dezvoltare.
      12. Introducerea unui cod etic obligatoriu pentru profesori, elevi și studenți.
      13. Evaluarea permanentă a cadrelor didactice. Adoptarea sistemului de evaluare utilizat în țările europene cu un Sistem de învățământ dezvoltat.
      14. Mărirea gradului de autonomie al Instituțiilor de învățământ.
      15. Acceptarea în învățământul gimnazial și liceal, în calitate de cadre didactice calificate, a absolvenților de studii superioare din specialități apropiate domeniului predat.
      16. Creșterea semnificativa a numărului de burse acordate de către Statul român tinerilor din Republica Moldova, pentru a putea studia în România.

       

       

      Capitolul VII - Reforma Cercetării.

       

      – Proiect aflat în dezbatere publică –  

      Dezvoltarea industrială este un aspect colateral al cercetării științifice. Sistemul cercetării științifice este un subsistem al societății și trebuie privit ca o activitate socială, care poate duce la crearea de noi tehnologii și de noi produse.Dezvoltarea industrială este un aspect colateral al cercetării științifice. Sistemul cercetării științifice este un subsistem al societății și trebuie privit ca o activitate socială, care poate duce la crearea de noi tehnologii și de noi produse.

      Art. 33. Cercetarea științifică, ca parte integrantă a securității naționale, considerăm că trebuie dezvoltată urmând următoarele coordonate generale:

      1. Alocarea de către Stat a unui buget pentru Cercetarea Științifică și acordarea de granturi și cofinanțări pentru accesarea de fonduri europene destinate dezvoltării infrastructurii Cercetării Științifice cu tot ceea ce cuprinde aceasta.

      2. Cercetarea științifică trebuie să se facă având la bază creativitatea, competența și profesionalismul.

      3. Stimularea cercetătorilor prin acordarea de premii pentru rezultatele activității de cercetare, materializată în produse dezvoltate pe teritoriul național.

      4. Instituirea unui sistem de burse pentru cercetare științifică.

      5. Încurajarea firmelor, prin măsuri fiscale, să investească în Cercetare și să realizeze parteneriate, în domeniul Cercetării, cu Universități și Institute de Cercetare din țară și din străinătate.

       

      Capitolul VIII - Reforma Sănătății

       

       

       

      – Proiect aflat în dezbatere publică –

       

       

      Sănătatea unui popor este unul dintre elementele de esență ale securității naționale despre care se vorbește în Tratatul de Bază al Uniunii Europene, art.4 alineat (2), iar această sănătate este direct proporțională cu nivelul la care se găsește Sistemul de Sănătate națională. Prin urmare Partidul Adevăr și Dreptate include reforma acestui Sistem printre prioritățile sale și își propune realizarea următoarelor obiective în această direcție.

      Sănătatea unui popor este unul dintre elementele de esență ale securității naționale despre care se vorbește în Tratatul de Bază al Uniunii Europene, art.4 alineat (2), iar această sănătate este direct proporțională cu nivelul la care se găsește Sistemul de Sănătate națională.

       

      Prin urmare, Partidul Adevăr și Dreptate include reforma acestui Sistem printre prioritățile sale și își propune realizarea următoarelor obiective în această direcție.

       

      Art. 34. Elaborarea unui Proiect de Lege a Sănătății naționale, după modelul francez, și apoi susținerea lui în Parlament. Un proiect care să țină cont de faptul că în Sistemul de Sănătate, public sau privat, securitatea sanitară a oamenilor este prioritară și nu afacerile din domeniu. Un proiect din care să nu lipsească, în nici un caz:

      1. Depolitizarea conducerilor locale / județene ale Sistemului de Sănătate și stabilirea funcțiilor de conducere din domeniu pe bază de competență și experiență profesională.

      2. Desemnarea industriei farmaceutice drept domeniu economic strategic și revigorarea imediată a acestuia.

      3. Revitalizarea Institutului Cantacuzino și punerea lui in funcțiune în maximum doi ani, a filialelor aparținătoare precum și a celorlalte Institute de cercetare din domeniu. Susținerea Cercetării autohtone și producerea de vaccinuri românești.

      4. Prioritizarea competenței profesionale, la nivel central, care trebuie să fie înaintea celei politice. (Adică, un Ministru al Sănătății sau un Secretar de Stat din domeniu să fie numit, în mod obligatoriu și prioritar, pe bază de competență profesională).

      5. Obligativitatea prevenției medicale, dotarea în această direcție cu toate cele necesare și modalitățile de aplicare a ei („este mai ușor să previi decât să tratezi”).

      6. Promovarea intensivă și obligatorie, la toate nivelurile de pregătire (începând chiar de la grădiniță), a unei educații sanitare riguroase.

      7. Reorganizarea, modernizarea sistemului sanitar prin demolarea efectivă, rând pe rând a spitalelor, policlinicilor vechi și construirea în locul acestora, a unor spitale de stat sau private, dispensare, policlinici, centre naționale de cercetare, după cele mai înalte standarde mondiale.

      8. Administrarea corectă și eficientă, atât în plan local cât și la nivel național a patrimoniului din Sistemul de Sănătate.

      9. Elaborarea de protocoale și strategii prin care medicina alopată tradițională, să colaboreze cu medicina alternativă, naturistă, autohtonă, consacrată și verificată în ceea ce privește eficiența terapiilor.

      10. Măsuri concrete în direcția ridicării gradului de profesionalism a cadrelor medicale, dar și de stopare a exodului acestora.

      11. Transparență maximă în managementul spitalelor.

      12. Punerea la punct, dotarea și încurajarea asistenței ambulatorii.

      13. Interzicerea, prin Lege, a comercializării pe piața românească a produselor farmaceutice sau a medicamentelor, fără studii clasice, aprofundate, realizate de organismele abilitate independente, care să stabilească în mod clar calitatea acestora.

       

      Capitolul IX - Reforma Sportului.

       

      – Proiect aflat în dezbatere publică –

      Art. 35. Sportul românesc are nevoie de o reformă reală, una prin care să se îndrepte indiferența aproape totală manifestată de clasa politică din România pentru acest sector de activitate, unul vital pentru orice țară civilizată. Această reformă PAD își propune să o realizeze cu succes, prin următoarele măsuri:

      1. Declanșarea imediată de programe cu finanțare atât națională cât și externă, pentru relansarea sportului la nivel național, revitalizând progresiv toate disciplinelor sportive din România

      2. Refacerea/construirea infrastructurii sportive necesare, atât la nivel național cât și local, după un proiect bine articulat, cu implicarea activă a oamenilor din domeniu și a unor consultanți externi, acolo unde este necesar.

      3. Scutirea de impozit a tuturor celor care investesc în infrastructura sportivă.

      4. Acordarea unei importanțe egale atât dezvoltării sportului pentru amatori cât și celei rezervate profesioniștilor.

      5. Crearea de gratuități condiționate și reduceri de preț pentru încurajarea accesului cât mai larg al publicului la facilități sportive finanțate de la bugetul de stat.

      Capitolul X - Reforma Muncii și a Protecției Sociale.

      Art. 36. Întocmirea unui Program național de reorganizare și de redefinire a sistemului de muncă și protecție socială din care să nu lipsească următoarele obiective:

      1. Reorganizarea Sistemului de Asistență Socială în conformitate cu practicile existente în statele dezvoltate ale UE.

      2. Ținând cont de faptul că România are în prezent cel mai ne-sustenabil sistem public de pensii dintre toate economiile emergente din UE, Mișcarea pentru Democrație Directă susține promovarea și legiferarea unui nou sistem de calcul al pensiilor printr-o nouă Lege în domeniu, care să aibă la bază, în principal principiul solidarității sociale, urmat în mod firesc de cel al contributivității. Și asta după cele mai performante sisteme de pensii din Europa. Un sistem care să țină cont în mod real de posibilitățile Economiei și practicile existente, în acest domeniu, în statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Propunem așadar un sistem de pensii așezat pe trei piloni.

      3. Pilonul I de pensii. Este un pilon bazat pe principiul solidarității sociale și furnizează o pensie publică de bază, universală, o pensie socială, de care beneficiază toți cetățenii cu rezidența în România de minimum 50 de ani. Această pensie va fi stabilită la nivelul de 70% din salariul minim pe economie. Astfel, toate persoanele, începând cu vârsta de 65 de ani, vor avea acces la această pensie publică de bază, iar criteriul de  bază va fi, așadar, cel al rezidenței. În situația în care au locuit mai puțin, deci au avut rezidență legală în România mai scurtă, această pensie publică, socială, se reduce cu până la 2% pentru fiecare an în care nu au avut rezidență în România. Pilonul I de pensii va genera, așadar, o pensie de bază și va fi finanțat din contribuțiile populației active în câmpul muncii. Contribuția în acest caz, va fi stabilită de către economiștii specializați în acest domeniu. Dacă, pentru început, sumele acumulate din aceste contribuții nu vor fi suficiente pentru plata beneficiarilor, deficitul va fi acoperit din transferuri de la bugetul de stat. Această pensie nu va fi acordă prin testarea mijloacelor de trai. Așadar, indiferent de situația financiară, de activele pe care le deține o persoană, ea va primi această pensie la împlinirea vârstei de 65 de ani.

      4. Pilonul II de pensii.  Acesta servește pentru suplimentarea pensiei din pilonul I. Dacă pensia din pilonul I are un rol de eradicare a sărăciei extreme și de combatere a sărăciei, în general, pilonii II are rolul de conservare a nivelului de trai avut în perioada activă. Pensia din pilonul II este o pensie ocupațională. Pensiile din Pilonul II, vor fi administrate de fonduri de pensii private și de o companie de asigurări. Legea trebuie să prevadă faptul că, compania şi fondurile de pensii private sunt strict separate. Aceste fonduri de pensii trebuie să fie independente din punct de vedere legal și financiar de companie. Astfel, dacă compania intră în dificultate financiară, fondurile de pensii private să nu fie afectate. Participarea la Pilonul II este obligatorie. Contribuția în acest caz, va fi stabilită de către economiștii specializați în acest domeniu.

      Pilonul II de pensii va fi finanțat prin capitalizare. Vor exista trei tipuri diferite de astfel de fonduri de pensii private:

      a. unul care să funcționeze la nivel de industrie (pentru un întreg sector, de ex. pentru industria construcțiilor, pentru industria HORECA, pentru funcționarii publici etc.);

      b. unul care să funcționeze la nivel de corporație sau de companie;

      c. unul care să funcționeze la nivelul profesiilor independente, precum sunt medicii, jurnaliștii, notarii, avocații etc.

      5. Pilonul III de pensii. Participarea la acest pilon va fi una facultativă și va avea ca scop creșterea veniturilor pensionarilor. Aceasta este tendința și în multe țări europene.

      6. Tot în acest proiect al Legii pensiilor din România M.P.D.D. propune:

      a. Reglementarea nivelului și destinației pensiilor speciale. Acestea este bine să fie atribuite doar categoriilor sociale în drept să le primească, după modelul existent și în celelalte State ale Uniunii Europene;

      b. Stabilirea clară a categoriile care beneficiază de pensii în baza unor legi speciale, după modelul european. Modificarea acestor legi speciale pe modelul celor aplicate in statele UE și NATO;

      c. Desființarea, prin lege, a tuturor pensii speciale, care nu se regăsesc în practica statelor UE și recalcularea acestora pe baza contributivității.

      7. În ceea ce privește pensiile militarilor, acestea vor fi reglementate după modelul existent în celelalte țări din NATO. 8. În ceea ce privește salariile, în România, susținem:

      a. elaborarea unei Legi a salarizării bugetarilor, care să stabilească în mod foarte clar, un raport echitabil între cel mai mic și cel mai mare salariu existent în România, în zona de activitate a statului (formate din salariul minim si eventualele venituri asimilate salariilor respective).

      Acest raport nu trebuie să fie mai mare de 1/7, într-o primă etapă, iar apoi va trebui adus la nivelul celor existente în statele dezvoltate ale Uniunii Europene. 

      b. Stabilirea bazei de calcul pentru salariul minim în funcție de un indicator economic general acceptat (procentul din PIB încasat la bugetul de Stat). 

      c. Înghețarea salariilor din sectorul bugetar care depășesc cuantumul rezultat din aplicarea viitoarei Legi ale salarizării, până la momentul în care prin creșterea Economiei și aplicarea recalculărilor aferente acestea scad sub valoarea rezultată din calcul. 

      d. Sprijinirea sistemului privat, prin măsuri fiscale optime, în vederea ridicării treptate a salariului minim pe Economie care, în opinia M.P.D.D. prin luarea unor măsuri economice sănătoase, evidențiate în Programul său politic, la reforma Economiei Naționale, măsuri care să ducă la creșterea semnificativă a PIB, poate ajunge, până în anul 2028 la un nivel minimum de 1130 de Euro brut, echivalent în lei, în mai multe tranșe: la 830 de Euro brut până în anul 2024 și apoi la 1130 de Euro brut până în anul 2028.

      Da, prin luarea unor măsuri economice inteligente coroborate cu alte măsuri, de același tip, luate în toate structurile societății românești, prin reformarea, resetarea lor, în România, a cincea țară ca putere în zona resurselor naturale din Europa, poate avea loc o adevărată renaștere socio-economică, care să ducă la ridicarea consistentă a nivelului de trai și eradicarea sărăciei extreme. Vom putea intra astfel și noi în rândul țărilor din Europa, cu o anumită stabilitate socială din perspectiva financiară.

      9. Drepturile și obligațiile angajatului, dar și ale angajatorului, trebuie să fie stabilite după criterii morale care să consfințească o colaborare corectă de ambele părți, iar aceste criterii trebuie să corespundă, în mod esențial, următorului principiu: respectul acordat muncii și demnității umane este sacru.

      Capitolul XI - Protecția mediului. Protecția animalelor.

       

      Art. 37. Partidul Adevăr și Dreptate militează pentru o reformă profundă a Protecției Mediului bazată, în principal, pe politici de mediu europene fundamentate pe următoarele principii: precauție, prevenire, corectarea poluării la sursă și „poluatorul plătește”. Pentru asta este nevoie de o nouă Lege a Protecției Mediului din care să nu lipsească următoarele reglementări:

      1. Trecerea la o Economie circulară, verde și competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punct de vedere al consumului de resurse.

      2. Protejarea, conservarea și consolidarea capitalului natural autohton.

      3. Asigurarea sănătății și a calității vieții pentru cetățeni.

      4. Introducerea în codul penal a unui articol special privitor la protecției mediului, astfel încât următoarele fapte să fi tratate ca infracțiuni: deversarea de substanțe toxice în râuri sau alte surse de apă or pe terenuri agricole, transportul in condiții improprii al unor materiale inflamabile sau toxice or emisia unor gaze care poluează atmosfera sau uciderea ilegală or traficarea animalelor sălbatice.

      5. Interzicerea exploatării miniere cu cianuri.

      6. Interzicerea exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică.

      7. Stoparea practicării agriculturii intensive și înlocuirea ei, treptată, cu agricultura organică, logică.

      8. Reglementarea urgentă a tăierilor de pădure printr-o nouă Lege care să fie compatibilizată cu alte Legi existente în acest domeniu, în țările dezvoltate ale Europei.

      9. Lansarea urgentă a unui proiect național de reîmpădurire a țării.

      10. Luarea unor măsuri specifice, urgente, pentru protejarea ecosistemului românesc la cele mai înalte standarde europene.

      11. Informarea cetățenilor în privința efectelor crizei climatice si încurajarea inițiativelor economice care vor susține surse alternative de energie. Protejarea bogățiilor naturale ale tarii si sprijinirea luptei împotriva fraudei de mediu.

      12. Gradul de civilizație al unei societăți umane este dat de modul în care acea societate protejează, îngrijește, animalele de toate categoriile, de modul în care acea societate se raportează la nevoile stringente ale acestora.

      13. Mișcarea pentru Democrație Directă susține elaborarea unei noi legi de protecție a animalelor bazată, în principal, pe politici europene bine fundamentate și consolidate în acest domeniu.

       

      Capitolul XII - Reforma M.A.P.N.

      Art. 39. Armată română trebuie să fie o armată de profesioniști, puternică, instruită și dotată la cel mai înalt nivel. Asta se poate realiza prin:

      1. Mărirea contingentului de profesioniști de la circa 70 000 de oameni cât sunt în acest moment la 90 000 în prima 4 ani, urmând ca până în anul 2030 contingentul de profesioniști să ajungă la 120 000 de oameni.

      2. Dezvoltarea industriei naționale de apărare și asimilarea în producție a muniției standard NATO, precum și a principalelor categorii și modele de armament care vor face parte din dotarea de bază a armatei. Dezvoltarea de parteneriate în acest domeniu.

      3. Dezvoltarea unui sistem de baze militare care să asigure toate facilitățile militarilor profesioniști și familiilor acestora.

      4. Restructurarea sistemului de educație militară și comasarea acestuia în câteva Instituții de mari dimensiuni.

      5. Adoptarea unor noi Legi în domeniul salarizării și pensiilor militare în acord cu standardele practicate în Statele NATO. 

      Capitolul XIII - Reforma M.A.I.

       

      Art. 40. Reforma M.A.I. este una absolut necesară. Propunem următoarele măsuri directoare: 

      1. Depolitizarea totală a Poliției române.
      2. Miniștrii și Secretarii de Stat de resort trebuie să fie aleși din rândul lucrătorilor din domeniu, exclusiv pe bază de competență, experiență, rezultate, moralitate. Vrem miniștri tehnocrați în acest domeniu.
      3. Regândirea structurii organizatorice a Poliției române. Propunem desființarea Inspectoratelor de Poliție Județene și înlocuirea lor cu 4 Inspectorate Teritoriale de Comandă plus IGPR.
      4. Desființarea Poliției Locale.
      5. Ridicarea gradului de pregătire tehnică, profesională, a tuturor polițiștilor români.
      6. Ridicarea gradului de pregătire fizică a polițiștilor cu acțiune directă.
      7. Dotarea polițiștilor să fie la cele mai înalte standarde europene.
      8. Trecerea Jandarmeriei în subordinea M.Ap.N. Transformarea ei în trupe de intervenție, de elită, folosite în situații speciale, reglementate prin Lege.
      9. Reglementarea salariilor din domeniu în concordanță cu normele existente în celelalte state europene, în raport cu realitățile din România. 
      Capitolul XIV - Reforma Serviciilor Secrete.

      Art. 41. Serviciile Secrete din România au nevoie de o reformă profundă și totală, care trebuie realizată de profesioniștii din domeniu, reformă care, printre altele, ar trebui să țină cont și de următoarele: 

      1. Adoptarea unor legislați care vizează activitatea acestora: legea privind activitatea de informații si contrainformații, legile de organizare si funcționare a SRI si SIE, legea privind statutul profesional si de cariera al ofițerilor de informații
      2. Compatibilizarea legislației din domeniu cu cea existentă în statele UE avansate în ceea ce privește aceste domeniu.
      3. Crearea unei Agenții de Informații Antiteroriste, având ca misiune prevenirea actelor de terorism pe teritoriul Uniunii Europene. protejarea, atunci când va fi cazul, a cetățenilor romani aflați in spațiul Uniunii Europene.

       

      Capitolul XV - Reforma M.A.E.

        

      Art. 42.  Diplomația românească trebuie reformată din temelii, după cele mai înalte standarde europene. Ea ar trebui să acționeze în principal pentru:

      1. Îmbunătățirea substanțială a asistenței dată românilor din afara granițelor țării.
      2. Susținerea unor politici comune la nivelul Uniunii Europene in materie de relații externe, fiscalitate, imigrație si securizare a frontierelor externe.
      3. Susținerea necondiționată a consolidării relațiilor politice dintre SUA si Uniunea Europeana. Susținerea respectării tuturor angajamentelor asumate față de țările membre NATO si UE.
      4. Acordarea sprijinului politic si tehnic pentru implementarea obligațiilor ce decurg din Acordul de Asociere la UE pentru Republica Moldova; interconectarea infrastructurii rutiere si feroviare, dar si a rețelelor de energie.
      5. Îmbunătățirea relațiilor sociale, economice, culturale, cu vecinii României dar și cu marile Puteri ale lumii.

       

      Partidul Adevăr și Dreptate

      Program politic PAD

      Programul politic