Introducere - Principii

 – Program aflat în dezbatere publică –

Motto:

Partidul Adevăr și Dreptate va funcționa și își va justifica existența, doar atâta timp cât va susține interesele țării și ale națiunii sale.

 

Partidul Adevăr și Dreptate consideră că:

Art.1. Libertatea, Adevărul și Dreptatea sunt sacre, în deplină concordanță cu principiile și  valorile creștine pe baza cărora s-a format și a dăinuit națiunea română

Art.2. Identitatea națională, exprimată prin tradiții, prin patrimoniul cultural și istoric, face parte din esența națiunii și reprezintă o sursă inepuizabilă de bogăție materială și spirituală

Art.3. Renașterea țării, ca națiune suverană, trebuie realizată în acord cu cele mai înalte standarde ale democrației.

Art.4. Proprietatea și dreptul de moștenire trebuie să fie garantate. Utilizarea proprietății, care incubă și anumite obligații, trebuie să servească atât binelui personal cât și celui public.

Art.5. Democrația, prin cea mai înaltă formă de manifestare a sa, Democrația Directă Participativă, este unica garanție reală a suveranității poporului.

Art.6. Justiția trebuie să fie fundamentată pe valori morale creștine, trebuie  să fie independentă, coerentă și egală pentru toți cetățenii țării.

Art.7. Dreptul cetățenilor la educație și asistență medicală trebuie să fie garantat și să nu poată fi condiționat, în nicio situație, de nivelul veniturilor.

Art.8. Funcțiile de conducere în structurile societății românești trebuie să fie ocupate pe bază de competență și moralitate.

Art.9. Infrastructura, exploatarea resurselor naturale, sistemul energetic, agricultura, industria, turismul, cercetarea, inovația, protecția mediului, sunt domenii strategice pe care se poate sprijini o dezvoltare economică consistentă, reală, atât de necesară asigurării unui nivel de trai decent pentru toți cetățenii țării.

Art.10. România trebuie să fie un partener puternic al UE și NATO, trebuie să fie o țară respectată la nivel internațional, o țară capabilă să asigure protecția cetățenilor săi, oriunde s-ar afla aceștia, din toate punctele de vedere.

Capitolul I - Reforma societății românești

 

 

Reforma societății românești în baza principiilor Democrației Directe.

Art.11. Democrația Directă.

Proiectul Democrației Directe în forma susținută de PAD prevede faptul că cetățenii cu drept de vot, pot provoca referendumuri la nivel local sau național, fără a putea fi obstrucționați în vreun fel, pentru promovarea de  Inițiative cetățeneștii în următoarele domenii

1) Revizuirea Constituției.

2) Demiterea Președintelui României.

3) Dizolvarea Parlamentului.

4) Aderarea sau retragerea la/din organizații de securitate colectivă sau comunități supranaționale.

5) Proiecte de Legi.

6) Proiecte de modificare a Regulamentului Parlamentului.

7) Respingerea Hotărârilor de modificare a Regulamentului Parlamentului.

8) Respingerea Legilor.

9) Respingerea actelor juridice încheiate de Guvern care vizează bunuri proprietate publică.

10) Demiterea Primarului sau Președintelui Consiliului Județean.

11) Dizolvarea Consiliului unității administrativ-teritoriale.

12) Proiecte de Hotărâri ale Consiliului unității administrativ-teritoriale.

13) Respingerea Hotărârilor adoptate de Consiliul unității administrativ-teritoriale.

14) Respingerea Dispozițiilor emise de Primari sau Președinți de Consilii Județene.

Art.12. Reforma electorală.

1) Vot in circumscripție unică pentru alegerile parlamentare.

2) Eliminarea pragului electoral.

3) Eliminarea/reducerea numărului de semnături necesare participării în alegeri.

4) Introducerea votului prin corespondență pentru toți cetățenii români din țară sau din străinătate.

5) Revizuirea articolului 37 al Constituției României.

La articolul 37 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se adaugă alineatul (3), astfel:(3) Nu pot candida pe liste, sau ca independenți, foștii activiști ai Partidului Comunist Român, precum și persoanele care au făcut parte din aparatul de represiune al Statului înainte de 1990.

(4) Au dreptul de a candida pentru funcția de Președinte al României și de a fi nominalizați în funcțiile de Prim-ministru, ministru, secretar de Stat, persoanele care au numai cetățenia română, au drept de vot și îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alineatul (3).

Art.13. Reforma Administrației Publice.

1) În formarea și funcționarea Guvernului, patriotismul, profesionalismul, competența, realizarea interesului național, sunt principii fundamentale.

2) Guvernul nu va putea modifica sau adopta,  prin ordonanțe sau ordonanțe de urgență, Legi. Guvernul nu se substituie Parlamentului.

3) Reducerea numărului de Ministere la 14 și introducerea în Constituție a acestei prevederi, astfel:

3.1.   Ministerul Educației, Învățământului, Culturii.

3.2.   Ministerul Sănătății;

3.3.   Ministerul Economiei.

3.4.   Ministerul Justiției;

3.5.   Ministerul Mediului;

3.6.   Ministerul Agriculturii;

3.7.   Ministerul  Industriei, Energiei și Resurselor Naturale.

3.8.   Ministerul  Transporturilor, Infrastructuri și Telecomunicațiilor;

3.9.   Ministerul  Muncii și Protecției Sociale;

3.10. Ministerul  Afacerilor Interne;

3.11. Ministerul  Afacerilor Externe;

3.12. Ministerul  Apărării Naționale.

3.13. Ministerul  Turismului și Sportului;

3.14. Ministerul Cercetării.

4) Alegerea în două tururi de scrutin a Primarilor și Președinților de Consilii Județene.

5) În administrația publică centrală și locală, cuvântul de ordine trebuie să fie: competentă, performanță, asumarea oficială a răspunderii, și respect față de cetățeni.

6) Funcțiile din Administrația Publică Centrală și Locală se ocupă pe bază de competență, prin concurs transparent. Implicarea criteriului politic în procesul de selecție este interzis si sancționat conform Legii.

7) Implementarea ghișeului unic, principiului circulației documentelor (nu a oamenilor) și principiului transparenței.

Art.14. Descentralizarea fiscală, astfel:

1) Stabilirea prin Lege a unor atribuții și responsabilități financiare clare pentru palierele organizaționale, local,  județean și național.

2) Colectarea tuturor impozitelor și taxelor pentru proprietăți și venituri realizate pe raza unității administrativ teritoriale (comune, orașe, municipii) de către primăria locală. 

3) Virarea către structurile județeană și națională a cotei parte stabilite prin Lege.

Art.15. Proprietatea. Modificarea articolelor din Constituție care fac referire la proprietate, astfel:

1) Proprietatea privată și dreptul de moștenire sunt garantate. Conținutul și limitele acestora sunt stabilite prin Lege.

2) Proprietatea privată presupune obligații. Utilizarea acesteia servește și binelui public.

3) Proprietatea funciară și mijloacele de producție pot fi transferate în proprietatea publică sau alte forme de întreprindere publică, în scopul naționalizării, printr-o Lege care stabilește natura și mărimea despăgubirii, conform celor de la alineatul (5) al acestui articol.

4) Exproprierea este permisă doar pentru binele public și poate fi ordonată doar în baza Legii, care stabilește natura și mărimea despăgubirii.

5) Mărimea despăgubiri în caz de expropriere, este stabilită prin realizarea unui echilibru echitabil între interesul public și interesele persoanelor afectate. În caz de dispută referitoare la cuantumul despăgubirii, se poate recurge la Instanțele ordinare.

Art.16. Simetria organizării Administrației Publice.

1) Organizarea pe aceleași principii a alegerilor pentru Președintele României, Președinții de Consilii Județene, Primari.

2) Organizarea pe aceleași principii a alegerilor pentru Parlament, Consiliile Județene, Consiliile Locale.

3) Puterea executivă va fi reprezentată pe palierele organizaționale astfel: Președinte și Guvern (la nivel național), Președinte Consiliul Județean (la nivel județean), Primar (la nivel local).

4) Puterea Legislativă va fi reprezentată pe palierele organizaționale astfel: Parlament (la nivel național), Consiliul Județean (la nivel județean), Consiliul Local (la nivel local).

5) Puterea Judecătorească va fi reorganizată conform palierelor organizaționale.

Art.17. Reconstrucția echilibrului puterilor în Stat.

Art.18. Parlamentul unicameral cu un nivel de reprezentare de 1/100.000.

Art.19. Modificarea art.72 din Constituție astfel:

1) demnitarii români au imunitate în fața Legii, pentru acțiunile și declarațiile politice; se aplică prevederile legale relevante privind măsurile de reținere, arestare sau detenție numai în cazul în care aceștia își mărturisesc vinovăția sau sunt prinși în flagrant ori pedeapsa minimă pentru săvârșirea unei astfel de infracțiuni este închisoarea pentru o perioadă de 2 ani, (după modelul suedez).

Art.20. Republica prezidențială.

 

Capitolul II - Reforma Educației Naționale

 

– Proiect aflat în dezbatere publică – 

„Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a  inima și moravurile, cultura are a educa mintea. De aceea, un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate să fie cu un cerc restrâns de cunoștințe, pe când, din contră, cultura, cunoștințele cele mai vaste pot fi cuprinse de un om fără caracter, imoral, fără inimă”.

Plecând de la această cugetare de geniu a marelui Mihai Eminescu, milităm pentru implementarea în toate structurile învățământului românesc a unor principii care să exprime valorile umane consacrate, precum iubirea de aproape, de țară, de națiune, adevărul, dreptatea, libertatea, curajul, demnitatea, moralitatea, cinstea, omenia, echitatea, dorința de perfecționare, promovarea nonviolenței, protejarea naturii și nu în ultimul rând, voința de-a face bine. Educația trebuie să fie centrată pe două direcții esențiale:

1) Pregătirea pentru calitatea de cetățean.

2) Pregătirea profesională, care  să ofere șansa unui trai decent.

Considerăm că cele arătate pot fi materializate, pot fi puse în practică prin:

Art.21. Elaborarea unui Proiect al Educației Naționale, cu obiective concrete desfășurate pe termen scurt, mediu și lung, care să fie urmat, respectat, de către toți cei care vor conduce acest domeniu, până la finalizarea Proiectului și din care să nu lipsească următoarele măsuri:

1) Reabilitarea infrastructurii școlare cu tot ceea ce înseamnă ea și aducerea acesteia la standardele Uniunii Europene.

2) Alinierea programei educaționale la cel mai înalt standard din Europa.

3) În primi 5 ani de școală (clasele 0-4) să se pună accentul pe formarea caracterelor și nu pe acumularea de cunoștințe.

4) Consolidarea învățământului profesional precum și a școlilor de arte și meserii. Realizarea unui parteneriat între învățământul profesional și firmele beneficiare pentru pregătirea absolvenților în domeniile în care forța de muncă înalt sau mediu calificată este deficitară.

5) Introducerea unui cod etic obligatoriu pentru profesori, elevi și studenți.

6) Evaluarea permanentă a cadrelor didactice de către elevi, studenți, părinți, precum și pe  baza rezultatelor obținute în cadrul evaluărilor naționale. Adoptarea sistemului de evaluare utilizat în țările europene cu un Sistem de învățământ dezvoltat.

7) Mărirea gradului de autonomie al Instituțiilor de învățământ. 

8) Acceptarea în învățământul gimnazial și liceal, în calitate de cadre didactice calificate, a absolvenților de studii superioare din specialități apropiate domeniului predat.

 

Capitolul III - Reforma Cercetării Științifice

– Proiect aflat în dezbatere publică –

Dezvoltarea industrială este un aspect colateral al cercetării științifice. Sistemul cercetării științifice este un subsistem al societății și trebuie privit ca o activitate socială, care poate duce la crearea de noi tehnologii și de noi produse.Dezvoltarea industrială este un aspect colateral al cercetării științifice. Sistemul cercetării științifice este un subsistem al societății și trebuie privit ca o activitate socială, care poate duce la crearea de noi tehnologii și de noi produse.

Art.22.Cercetarea științifică, ca parte integrantă a securității naționale, considerăm că trebuie dezvoltată urmând următoarele coordonate generale:

1) Alocarea de către Stat a unui buget pentru Cercetarea Științifică și acordarea de granturi și cofinanțări pentru accesarea de fonduri europene destinate dezvoltării infrastructurii Cercetării Științifice cu tot ceea ce cuprinde aceasta.

2) Cercetarea științifică trebuie să se facă având la bază creativitatea, competența și profesionalismul.

3) Stimularea cercetătorilor prin acordarea de premii pentru rezultatele activității de cercetare, materializată în produse dezvoltate pe teritoriul național.

4) Instituirea unui sistem de burse pentru cercetare științifică.

5) Încurajarea firmelor, prin măsuri fiscale, să investească în Cercetare și să realizeze parteneriate, în domeniul Cercetării, cu Universități și Institute de Cercetare din țară și din străinătate.

Capitolul IV - Reforma Sănătății

– Proiect aflat în dezbatere publică –

Sănătatea unui popor este unul dintre elementele de esență ale securității naționale despre care se vorbește în Tratatul de Bază al Uniunii Europene, art.4 alineat (2), iar această sănătate este direct proporțională cu nivelul la care se găsește Sistemul de Sănătate națională. Prin urmare Partidul Adevăr și Dreptate include reforma acestui Sistem printre prioritățile sale și își propune realizarea următoarelor obiective în această direcție.

Art.23. Elaborarea unui Proiect de Lege a Sănătății naționale, după modelul francez, și apoi susținerea lui în Parlament. Un proiect care să țină cont de faptul că în Sistemul de Sănătate, public sau privat, securitatea sanitară a oamenilor este prioritară și nu afacerile din domeniu. Un proiect din care să nu lipsească, în nici un caz:

  1. Depolitizarea conducerilor locale/județene ale Sistemului de Sănătate și stabilirea funcțiilor de conducere din domeniu pe bază de competență și experiență profesională.
    2. Desemnarea industriei farmaceutice drept domeniu economic strategic și revigorarea imediată a acestuia.
    3. Revitalizarea Institutului Cantacuzino și punerea lui in funcțiune în maximum doi ani, precum și a Filialelor aparținătoare.
    4. Susținerea Cercetării autohtone, în domeniu, și producerea de vaccinuri românești
    5. Prioritizarea competenței profesionale, la nivel central, care trebuie să fie înaintea celei politice. (Adică, un Ministru al Sănătății sau un Secretar de Stat din domeniu să fie numit, în mod obligatoriu și prioritar, pe bază de competență profesională).
    6. Obligativitatea prevenției medicale, dotarea în această direcție cu toate cele necesare și modalitățile de aplicare a ei („este mai ușor să previi decât să tratezi”).
    7. Promovarea intensivă și obligatorie, la toate nivelurile de pregătire (începând chiar de la grădiniță), a unei educații sanitare riguroase.
    8. Reorganizarea, modernizarea sistemului sanitar prin construirea pe tot teritoriul României, a unor spitale de Stat sau private, dispensare, policlinici, centre naționale de cercetare.
    9. Administrarea corectă și eficientă, atât în plan local cât și la nivel național a patrimoniului din Sistemul de Sănătate.
    10. Elaborarea de protocoale și strategii prin care medicina alopată tradițională, să colaboreze cu medicina alternativă, naturistă, autohtonă, consacrată și verificată în ceea ce privește eficiența terapiilor.
    11. Măsuri concrete în direcția ridicării gradului de profesionalism a cadrelor medicale, dar și de stopare a exodului acestora.
  2. Transparență maximă în managementul spitalelor
  3. Punerea la punct, dotarea și încurajarea asistenței ambulatorii.
    14. Interzicerea, prin Lege, a comercializării pe piața românească a produselor farmaceutice sau a medicamentelor, fără studii clasice, aprofundate, realizate de organismele abilitate independente, care să stabilească în mod clar calitatea acestora.
    Capitolul V - Reforma Economiei Naționale

     

    – Proiect aflat în dezbatere publică –

     

    Motto: „Ierarhia socială n-ar trebui să fie decât o ierarhie a muncii” Mihai Eminescu.

     

    Motorul dezvoltării României, a ridicării nivelului de trai, în mod sănătos, este, incontestabil, Economia Națională. Iar ea nu poate fi dezvoltată, în mod real, decât dacă munca va fi ridicată la rang de virtute și răsplătită ca atare. Este absolut necesară refacerea cât  mai rapidă a unor ramuri ale Economiei Naționale precum industria, agricultura și turismul, apoi dezvoltarea lor armonioasă în raport cu nevoile țării. Infrastructura, exploatarea proprietății publice (în special a resurselor naturale), agricultura, industria alimentară, industria extractivă, industria IT, industria energetică, transporturile turismul și protecția mediului sunt priorități pe care se poate sprijini dezvoltarea economică durabilă și sustenabilă, astfel încât aceasta să poată asigura, în mod eficient, sănătos și constant, un nivel de trai decent pentru toți cetățenii țării. Ne propunem, în această direcție, realizarea următoarelor obiective.

    Infrastructura, exploatarea proprietății publice (în special a resurselor naturale), agricultura, industria alimentară, industria extractivă, industria IT, industria energetică, transporturile turismul și protecția mediului sunt priorități pe care se poate sprijini dezvoltarea economică durabilă și sustenabilă, astfel încât aceasta să poată asigura, în mod eficient, sănătos și constant, un nivel de trai decent pentru toți cetățenii țării.

    Ne propunem, în această direcție, realizarea următoarelor obiective.

    Art. 24. Asigurarea predictibilității si continuității legislative necesare unui mediu de afaceri performant.

    Art. 25. Încurajarea libertății economice prin înlocuirea reglementarilor abuzive cu unele utile, clare, cât mai aproape de necesitățile socio-economice ale țării și diminuarea birocrației excesive.

    Art. 26. Depolitizarea totală a funcțiilor în zona economică patronată de Stat și numirea managerilor companiilor cu capital majoritar de Stat și a șefilor direcțiilor descentralizate pe bază de concurs transparent, cu respectarea, fără excepții, a criteriilor de performanță.

    Art.27. Introducerea economiei distributive, pe model norvegian, ca  măsură de eradicare a sărăciei extreme și de satisfacere a trei drepturi fundamentale ale oamenilor, drepturi care nu trebuie să fie condiționate de nimic: dreptul de a bea apă, dreptul de a se încălzi și a dreptul de a se spăla, la momentul în care România va avea excedent bugetar și va constitui un Fond Național de Investiții.

    Art. 28. Considerăm următoarele domenii ca fiind prioritare pentru dezvoltarea durabilă și sustenabilă a Economiei naționale: 

    1) Agricultura

    2) Industria alimentară.

    3) Industria extractivă.

    4) Industria IT.

    5) Industria energetică.

    6) Transporturile.

    7) Tursismul. 

    Art.29. Agricultura. 

    1) Transformarea Agriculturii autohtone actuale într-o agricultură organică, ecologică.

    2) Limitarea dimensiunilor proprietății agricole, conform modelului olandez.

    3) Refacerea infrastructurii agricole: irigații, distribuția de combustibil, protecția culturilor.

    4) Susținerea de către Stat a gospodăriei țărănești, a fermelor mici și mijlocii.

    5) Interzicerea exportului de produse agricole neprelucrate.

    6) Sprijinirea de către Stat a înființării, exploatării și valorificării, a culturilor agricole energetice. 

    Art.30. Industria alimentară. 

    1) Procesarea produselor agricole.

    2) Dezvoltarea producției alimentare și sprijinirea companiilor care operează în domeniu.

    3) Sprijinirea companiilor care distribuie produse alimentare procesate pe teritoriul național.

    4) Sprijinirea micilor producători în înființarea de companii sau asociații de mici producători pentru distribuirea produselor proprii. 

    Art. 31. Industria extractivă. 

    1) Analizarea tuturor contractelor de concesiune încheiate din 1990 până în prezent, în zona resurselor naturale, renegocierea sau chiar anularea lor, dacă se constată faptul că au fost încălcate anumite clauze de către concesionar.

    2) Mărirea redevențelor practicate în zona de exploatare a resurselor naturale, la nivelul celor din țările Uniunii Europene.

    3) Interzicerea exportului de materii prime. 

    Art.32. Industria IT. 

    1) Dezvoltarea sistemului de pregătire al personalului în domeniu.

    2) Trecerea de la modelul IT actual bazat pe capacitate la unul bazat pe servicii / produse.

    3) Măsuri pentru îmbunătățirea calității produselor.

    4) Stimularea cercetării în rândul companiilor IT prin oferirea unor stimulente consistente pentru companiile care angajează doctoranzi în parteneriat cu o Universitate pentru minimum trei ani, pe model francez. Astfel, în companiile de IT, vor apărea cercetători ce vor dezvolta modele noi de baze de date, replicare a datelor etc. România poate ajunge astfel să fie văzută că o țară ce poate produce sisteme scalabile și nu doar care execută la comandă proiecte pentru Europa de Vest și SUA.

    5) Susținerea de către Stat a companiilor IT care inovează. Dacă de exemplu o companie care depune un brevet, poate primi o reducere de impozit. Astfel, prin dezvoltarea de proiecte interne, se pot crește salariile în mod natural și sustenabil.

    6) Finanțarea de incubatoare și acceleratoare de afaceri în IT. Foarte mulți tineri cu idei de business în IT nu își pot pune în practică ideile de afaceri fiindcă nu își permit costurile de începere al unui business și pentru că nu au acces la consultanță economică de specialitate. 

    Art.33. Industria energetică. 

    1) Recuperarea de către Stat a drepturilor de proprietate asupra infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.

    2) Administrarea, operarea, dezvoltarea, retehnologizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.

    3) Sprijinirea companiilor care investesc în dezvoltarea surselor de energie alternative, regenerabile. 

    Art.34. Transporturile. 

    1) Dezvoltarea unui program de urgență pentru utilizarea prioritara a fondurilor europene si a creditelor pe termen lung de la Banca Europeana de Investiții pentru dezvoltarea rapida a rețelei de autostrăzi, pentru reabilitarea infrastructurii de transport, rutiere, feroviare, aeriene și navale.

    2) Sprijinirea companiilor pentru diversificarea infrastructurii de distribuție a combustibililor alternativi. 

    Art.33. Turismul. 

    1) Luarea unor măsuri imediate și eficiente pentru dezvoltarea turismului, un turism care să se situeze, din punct de vedere al calității serviciilor oferite, la cele mai înalte standarde europene. 

    Art.36. Reforma Fiscală. 

    1) Stabilirea unui „moment al adevărului” prin completarea de către fiecare cetățean român a unei declarații de avere, pe modelul declarațiilor solicitate funcționarilor publici cu funcții de conducere. Această declarație va permite confiscarea diferențelor de avere care nu pot fi justificate.

    2) Introducerea declarației anuale de venit.

    3) Introducerea deducerilor și a rambursărilor pentru cheltuielile familiale din domeniile educației, renovării și reabilitării clădirilor, precum și alte domenii considerate prioritare pentru societate.

    4) Mutarea centrului de greutate de pe impozitarea muncii pe impozitarea proprietății și în special a proprietății de lux și a celei generatoare de venituri.

    5) Codul fiscal trebuie să fie coerent și stabil și să prevadă taxe și impozite reduse ca număr. O taxă este justificată doar dacă produce venituri mai mari decât cheltuielile necesare pentru colectarea sa.

    6) Eliminarea birocrației din sistemul fiscal prin dezvoltarea unui program de urgență pentru utilizarea prioritara a fondurilor europene și a expertizei tehnologice din sectorul privat pentru digitalizarea și automatizarea sistemelor de administrație publică și pentru interconectarea bazelor de date. 

    Art.37. Sistemul Bancar. 

    1) Supravegherea permanentă de către BNR a contractelor de creditare astfel încât să nu existe în ele clauze abuzive.

    2) Dobânzile la creditele acordate de sistemul bancar sau nebancar nu vor putea depăși procentul dobânzii medii practicată pe piața financiară a primelor 10 state europene ca dezvoltare.

    3) Introducerea creditelor pentru finanțarea afacerilor și garantarea acestora de către Stat.

     

     

    Capitolul VI - Protecția Mediului. Protecția animalelor.

    – Proiect aflat în dezbatere publică –

    Art.38 Partidul Adevăr și Dreptate militează pentru o reformă profundă a Protecției Mediului bazată, în principal, pe politici de mediu europene fundamentate pe următoarele principii: precauție, prevenire, corectarea poluării la sursă și „poluatorul plătește”

    Pentru asta, P.A.D. va promova o nouă Lege în domeniu, Lege care va garanta o Protecție a Mediului la cele mai înalte standarde europene și din care nu vor lipsi următoarele măsuri:

    1) Trecerea la o Economie circulară, verde și competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficientă din punct de vedere al consumului de resurse. 

    2) Protejarea, conservarea și consolidarea capitalului natural autohton.

    3) Asigurarea sănătății și a calității vieții pentru cetățeni.

    4) Interzicerea exploatării miniere cu cianuri.

    5) Interzicerea exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică.

    6) Stoparea practicării agriculturii intensive și înlocuirea ei, treptată, cu agricultura organică, ecologică.

    7) Reglementarea urgentă a tăierilor de pădure printr-o nouă Lege care să fie compatibilizată cu alte Legi existente în acest domeniu, în țările dezvoltate ale Europei.

    8) Lansarea urgentă a unui proiect național de reîmpădurire a țării, folosind în acest sens, fonduri europene.

    9) Luarea unor măsuri specifice, urgente, pentru protejarea ecosistemului românesc la cele mai înalte standarde europene, precum și alinierea pretului pe tona de deșeu depus la groapa de gunoi, la prețurile practicate în UE.

    10) Informarea cetățenilor in privința efectelor crizei climatice si încurajarea inițiativelor economice care vor susține surse alternative de energie. Protejarea bogățiilor naturale ale tarii si sprijinirea luptei împotriva fraudei de mediu.

    Art.39. Gradul de civilizație al unei societăți umane este dat de modul în care acea societate protejează, îngrijește, animalele de toate categoriile, de modul în care acea societate se raportează la nevoile stringente ale acestora.

    Partidul Adevăr și Dreptate militează pentru o nouă Lege de Protecție a animalelor bazată, în principal, pe politici europene bine fundamentate și consolidate în acest domeniu.

    Capitolul VII - Reforma Muncii și a ProtecțieiSociale

    – Proiect aflat în dezbatere publică –

    Art.40. Întocmirea unui Program național de reorganizare și de redefinire a sistemului de muncă și protecție socială din care să nu lipsească următoarele obiective:

    1) Promovarea unei Legi a salarizării bugetarilor, care să stabilească în mod foarte clar, un raport echitabil între cel mai mic salariu existent în România (format din salariul minim si eventualele venituri asimilate salariului respectiv) și cel mai mare (format din salariul propriu-zis și eventualele venituri asimilate lui), raport care nu trebuie să fie mai mare de 1/10, într-o primă etapă, iar apoi adus la nivelul celor existente în statele dezvoltate ale Uniunii Europene.

    2) Promovarea și legiferarea unui nou sistem de calcul al pensiilor care să tina cont în mod real de posibilitățile Economiei și practicile existente în Statele dezvoltate ale Uniunii Europene.

    3) Reorganizarea Sistemului de Asistență Socială în conformitate cu practicile existente în Statele dezvoltate ale UE.

    4) Reglementarea nivelului și destinației pensiilor speciale.Acestea să fie atribuite doar categoriilor sociale în drept să le primească, după modelul existent și în celelalte State ale Uniunii Europene. 

    5) Stabilirea bazei de calcul pentru salariul minim și pentru punctul de pensie în funcție de un indicator economic general acceptat (procentul din PIB încasat la bugetul de Stat).

    6) Înghețarea salariilor din sectorul bugetar și a pensiilor care depășesc cuantumul rezultat din aplicarea noilor Legi ale salarizării unitare și pensiilor, până la momentul în care prin creșterea Economiei și  aplicarea recalculărilor aferente acestea scad sub valoarea rezultată din calcul.

    7) Impozitarea cu 90% a pensiilor care depășesc cuantumul pensiei maxime, rezultate din aplicarea noii Legi a pensiilor.

    8) Drepturile și obligațiile angajatului, dar și ale angajatorului, trebuie să fie stabilite după criterii morale care să consfințească o colaborare corectă de ambele părți, iar aceste criterii trebuie să corespundă, în mod esențial, următorului principiu: respectul acordat muncii și demnității umane este sacru.

    9) Anularea subvențiilor acordate asociațiilor minorităților, deoarece ele reprezintă o discriminare a majorității românești și o instigare la izolaționism etnic.

    Capitolul VIII - Reforma Justiției

     

    – Proiect aflat în dezbatere publică –

    Moto: Justiţia subordonată politicului a devenit o ficţiune. Mihai Eminescu. 

    Creșterea capacitații de lupta împotriva crimei organizate, a evaziunii fiscale, a corupției generalizate prin creșterea nivelului de pregătire a instituțiilor de implementare a legii, plecând de la premisa că Instituțiile vor acționa cu deplina respectare a drepturilor fundamentale. 

    Art.41. Modificarea capitolului VI din Constituție, în integralitatea sa, după următoarele Principii: 

    1) Justiția se înfăptuiește în numele Legii. 

    2) Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.

    3) Judecătorii sunt independenți și se supun numai Legii. 

    4) Forul suprem de conducere al Puterii Judecătorești este Adunarea Generală a Magistraților, iar întreaga ei activitate este reglementate prin Lege organică. 

    5) Adunarea Generală a Magistraților alege Consiliul Superior al Magistraturii.

    6) Consiliul Superior al Magistraturi stabilește componența structurilor de conducere în Puterea Judecătorească, inclusiv numirea judecătorilor de la Curtea Constituțională a României. Activitatea Consiliului Superior al Magistraturi este reglementată prin Lege organică.

    7) Funcțiile în Puterea Judecătorească, se ocupă prin concurs transparent, pe bază de competentă, experiență și performanță.

    8) Magistratul nu este Legea. El aplică Legea în spiritul și litera ei.

    9) În desfășurarea actului de Justiție, dreptatea și morala sunt primordiale, concordanța dintre ele fiind absolut necesară. 

    Art.42. Modificarea articolului 58 alineat (1) din Constituție astfel: 

    (1) Avocatul Poporului este ales prin vot direct de către Adunarea Generală a Magistraților. El poate avea maximum două mandate. 

    Art.43. Standardizarea și uniformizarea practicii judiciare la nivel național astfel încât să nu mai existe contradicții în practica judiciară de la o instanță la alta (cazuri similare, cu sentințe diametral opuse), respectarea strictă a jurisprudenței. 

    Art.44. Stabilirea prin Lege a responsabilității administrative și penale a magistraților și a avocaților față de erorile judiciare și față de nerespectarea conduitei profesionale.

    Art.45. Promovarea unui nou cod penal, cu pedepse mari și foarte mari, în special pentru recidiviști, precum și pentru infracțiunile stabilite de legiuitor a fi grave.

    Art.46. Înlocuirea principiului contopirii pedepsei cu cel al însumării acestora.

    Art.47. Introducerea Legii Anti-Mafia în Codul Penal din România, conform modelelor american și italian.

     

     

    Capitolul IX - Reforma Ministerului Apărării Naționale

     

    – Proiect aflat în dezbatere publică –

    Art.48. Armată română trebuie să fie puternică, instruită și dotată la cel mai înalt nivel.

    Art.49.  Armata trebuie să fie pregătită în orice moment să intervină pentru apărarea granițelor tarii, a suveranității poporului, a integrității naționale.

    Art.50.  Introducerea unei pregătiri militare după modelul elvețian, la momentul în  care bugetul MApN va permite dotarea și pregătirea la cele mai înalte standarde, astfel încât, la nevoie, țara să poată mobiliza un număr descurajator de luptători pentru apărare împotriva oricărui agresor.

    Art.51. Dezvoltarea industriei naționale de apărare și asimilarea  în producție a muniției standard  NATO, precum și a principalelor categorii și modele de armament care vor face parte din dotarea de bază a armatei. Dezvoltarea de parteneriate în acest domeniu.

    Art.52. Dezvoltarea unui sistem de baze militare care să asigure toate facilitățile militarilor profesioniști și familiilor acestora.

    Art.53. Restructurarea sistemului de educație militară și comasarea acestuia în câteva Instituții de mari dimensiuni

    Art.53. Adoptarea unor noi Legi în domeniul salarizării și pensiilor militare în acord cu  standardele practicate în Statele NATO.


    Capitolul X - Reforma Siguranței Naționale

    Art.55. Reformarea serviciilor secrete prin adoptarea unor legislați care vizează activitatea acestora: legea privind activitatea de informații si contrainformații, legile de organizare si funcționare a SRI si SIE, legea privind statutul profesional si de cariera al ofițerilor de informații.

    Art.56. Romania va promova de asemenea ideea creării unei Agenții de Informații Antiteroriste, având ca misiune prevenirea actelor de terorism pe teritoriul Uniunii Europene. protejarea, atunci când va fi cazul, a cetățenilor romani aflați in spațiul Uniunii Europene.

    Capitolul XI - Politica externă

    Art.57. Susținerea unei politici comune la nivelul Uniunii Europene in materie de relații externe, fiscalitate, imigrație si securizare a frontierelor externe.

    Art.58. Susținerea necondiționata a consolidării relațiilor politice dintre SUA si Uniunea Europeana. Susținerea respectării tuturor angajamentelor asumate față de țările membre NATO si UE .

    Art.59. Acordarea sprijinului politic si tehnic pentru implementarea obligațiilor ce decurg din Acordul de Asociere la UE pentru Republica Moldova; interconectarea infrastructurii rutiere si feroviare, dar si a rețelelor de energie.

    Capitolul XII - Reforma Sportului

    Art.60. Sportul românesc are nevoie de o reformă reală, una prin care să se îndrepte indiferența aproape totală manifestată de clasa politică din România pentru acest sector de activitate, unul vital pentru orice țară civilizată. Această reformă PAD își propune să o realizeze cu succes, prin următoarele măsuri:

    1) Declanșarea imediată de programe cu finanțare atât națională cât și externă, pentru relansarea sportului la nivel național, revitalizând progresiv toate disciplinelor sportive din România.

    2) Refacerea/construirea infrastructurii sportive necesare, atât la nivel național cât și local, după un proiect bine articulat, cu implicarea activă a oamenilor din domeniu și a unor consultanți externi, acolo unde este necesar.

    3) Scutirea de impozit a tuturor celor care investesc în infrastructura sportivă.

    4) Acordarea unei importanțe egale atât dezvoltării sportului pentru amatori cât și celei rezervate profesioniștilor.

    5) Crearea de gratuități condiționate și reduceri de preț pentru încurajarea accesului cât mai larg al publicului la facilități sportive finanțate de la bugetul de stat.

     

     

    Partidul Adevăr și Dreptate

    Program politic PAD

    Programul politic