Introducere - Principii

 

 

 – Program aflat în dezbatere publică –

 

Motto:

Partidul Adevăr și Dreptate va funcționa și își va justifica existența, doar atâta timp cât va susține interesele țării și ale națiunii sale. 

 

Art.1. Libertatea, Adevărul, Dreptatea, sunt sfinte.

Art.2 Suveranitatea poporului nu poate fi obstrucționată sau suspendată.

Art.3. Accesul la educație și sănătate este garantat tuturor cetățenilor.

Art.4. Principiile constituționale și valorile creștine nu sunt negociabile. 

Art. 5. Munca și competența în muncă sunt elemente de esență în dezvoltarea sustenabilă a țării și a ridicării nivelului de trai.

Art.6. Proprietatea și dreptul de moștenire sunt garantate prin Constituție și legi. 

Art.7. Funcțiile de conducere se ocupă pe bază de competență, moralitate, performanță și experiență în domeniu.

Art. 8. Constituția și Legile României slujesc, în mod primordial, cetățenilor săi.

Art. 9. Justiția este fundamentă pe principiile de esență ale adevărului, dreptății și moralității. Ea, este independentă, coerentă și egală pentru toți cetățenii.

Art. 10. În relațiile cu UE și NATO, cu statele componente ale celor două structuri suprastatale, precum și cu alte state ale lumii suntem în relații de parteneriat și nu de subordonare.

 

 

Capitolul I - Reforma constituțională. Reforma legislativă.

Art.11. Elaborarea unei noi Constituții a României așezată pe patru piloni principali (proiectul va fi susținut și promovat de P.A.D.):

1. Democrația directă (pe model elvețian). Într-un regim al democrației directe constituționale cetățenii cu drept de vot, pot provoca referendumuri la nivel local sau național, fără a putea fi obstrucționați în vreun fel, pentru promovarea de  Inițiative cetățeneștii în următoarele domenii:
a. revizuirea Constituției;

b. demiterea Președintelui României;

c. dizolvarea Parlamentului;

d. aderarea la organizații de securitate colectivă sau comunități supranaționale;

e. retragerea din organizații de securitate colectivă sau comunități supranaționale;

f. promovarea de Legi;

g. respingerea Hotărârilor Parlamentului;

h. respingerea Legilor adoptate de Parlament;

i. demiterea unui ministru al Guvernului;

j. respingerea actelor juridice încheiate de Guvern/Președinte, acte care vizează bunuri proprietate publică;

k. demiterea Primarului sau Președintelui Consiliului Județean/Regiunii;

l. dizolvarea Consiliului Local/Județean/Regional;

m. promovarea unor Proiecte de Hotărâri ale Consiliului Local / Județean / Regional;

n. respingerea Hotărârilor adoptate de Consiliului Local / Județean/Regional;

o. respingerea Dispozițiilor emise de Primari sau Președinți de Consilii Județene / Regionale.

2. Republica prezidențială (pe model american) în care Președintele conduce Guvernul.

3. Parlament unicameral cu o reprezentare de 1/100 000 de cetățeni cu drept de vot.

4. Reconstrucția echilibrului Puterilor în Stat.

Art.12. Optimizarea legislației românești în conformitate cu cele prevăzute în noua Constituție, cu nevoile României și a cetățenilor ei. Legi noi, clare, neinterpretabile, aspre, descurajatoare pentru infractori și care să asigure protecția cetățenilor cinstiți.

 

Capitolul II - Reforma Justiției

 

– Proiect aflat în dezbatere publică – 

Moto: Justiția subordonată politicului a devenit o ficțiune. Mihai Eminescu.

Creșterea capacitații de lupta împotriva crimei organizate, a evaziunii fiscale, a corupției generalizate prin creșterea nivelului de pregătire a instituțiilor de implementare a legii, plecând de la premisa că Instituțiile vor acționa cu deplina respectare a drepturilor fundamentale.Art.13. P.A.D. promovează o nouă formă de organizare și administrare a Puterii Judecătorești, așezată pe următoarele principii și coordonate de bază:

1. Justiția se înfăptuiește în numele Legii.

2. Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.

3. Judecătorii sunt independenți și se supun numai Legii.

4. Forul suprem de conducere al Puterii Judecătorești este Adunarea Generală a Magistraților, iar întreaga ei activitate este reglementate prin Lege organică.

5. Adunarea Generală a Magistraților alege Consiliul Superior al Magistraturii.

6. Consiliul Superior al Magistraturi stabilește componența structurilor de conducere în Puterea Judecătorească, inclusiv numirea judecătorilor de la Curtea Constituțională a României. Activitatea Consiliului Superior al Magistraturi este reglementată prin Lege organică.

7. Funcțiile în Puterea Judecătorească, se ocupă prin concurs transparent, pe bază de competentă, experiență și performanță.

8. Magistratul nu este Legea. El aplică Legea în spiritul și litera ei.

9. În desfășurarea actului de Justiție, dreptatea și morala sunt primordiale, concordanța dintre ele fiind absolut necesară.

10. Standardizarea și uniformizarea practicii judiciare la nivel național astfel încât să nu mai existe contradicții în practica judiciară de la o instanță la alta (cazuri similare, cu sentințe diametral opuse), respectarea strictă a jurisprudenței.

11. Stabilirea prin Lege a responsabilității administrative și penale a magistraților și a avocaților față de erorile judiciare și față de nerespectarea conduitei profesionale.

12. Promovarea unui nou cod penal, cu pedepse mari și foarte mari, în special pentru recidiviști, precum și pentru infracțiunile stabilite de legiuitor a fi grave. 

13. Înlocuirea principiului contopirii pedepsei cu cel al însumării acestora.

14. Introducerea Legii Anti-Mafia în Codul Penal din România, conform modelelor american și italian.

Capitolul III - Reforma clasei politice

Art. 14. P.A.D. promovează următoarelor măsuri, menite să ducă la o însănătoșire a climatului politic din România:

Parlament unicameral.

2. Desemnarea membrilor Parlamentului prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale, în circumscripție unică, în sistem de vot proporțional, cu scrutin de listă închisă și vot preferențial, opțional. 

3. Promovarea unei noi Legi a partidelor politice.

4. Promovarea unei noi Legi de finanțare a partidelor politice.

5. Promovarea unei noi Legi a referendumului.

6. Promovarea unei noi legi electorale unitare, în care să se regăsească toate reglementările referitoare la toate tipurile de alegeri și care să cuprindă în esență:

a. cele de la alineat (2);

b. eliminarea pragului electoral, pentru minimum 2 legislaturi;

c. reducerea la 20 000 a numărului de semnături necesare participării în alegerile generale pentru partide și la 10 000 pentru candidații independenți;

d. reglementări privind votului prin corespondență, securizat după cele mai înalte standarde cunoscute în domeniu, pentru toți cetățenii români din țară sau din străinătate, pentru toate tipurile de alegeri;

e. stipularea clară a faptului că, candidații pentru Parlament trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor, inclusiv, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși, candidații pentru organele administrației publice locale, trebuie să aibă vârsta de cel puțin 27 de ani împliniți până în ziua alegerilor, inclusiv, iar  candidații pentru funcția de Președinte sau Vicepreședinte al României (în condițiile implementării republicii prezidențiale), candidații trebuie să aibă minimum 35 de ani;

f. stipularea clară a faptului că au dreptul de a candida pentru funcția de Președinte, Vicepreședinte al României (în condițiile implementării republicii prezidențiale), sau parlamentar și de a fi nominalizați în funcțiile de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat, numai persoanele care au cetățenia română, în mod exclusiv, au drept de vot, au domiciliul în România de minimum 3 ani și nu le este interzisă asocierea;

g. stipularea clară a faptului că nu pot candida pentru funcții de demnitate publică, nu pot fi numiți în aceste funcții, cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării (reabilitarea), conform legii.

7. Stipularea în Constituție a faptului că, în campania electorală, toate partidele participante beneficiază de timpi de antenă egali, în mod real.

În acest moment Constituția, printr-o acțiune premeditată a celor care a elaborat-o permite o discriminare evidentă a partidelor neparlamentare. Iată ce scrie la art. 31 alineat (5): Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică.

 

 

Capitolul IV - Reforma Administrației Publice

 

 

 

– Proiect aflat în dezbatere publică – 

 

Art. 15. În direcția realizării reformei Administrației Publice, P.A.D. promovează următoarele măsuri:

1. Depolitizarea Instituțiilor Statului prin stabilirea nivelului funcțiilor care sunt obiect al numirilor politice, care să se facă exclusiv la nivelul miniștrilor, secretarilor de Stat și consilierilor acestora. Limitarea numărului secretariatelor de Stat a numărului consilierilor de miniștri și secretari de Stat. 

2. Funcțiile din Administrația Publică Centrală și Locală se ocupă pe bază de competență, prin concurs transparent. Implicarea criteriului politic în procesul de selecție este interzis si sancționat conform Legii.

3. În formarea și funcționarea Guvernului, patriotismul, profesionalismul, competența, realizarea interesului național, sunt principii fundamentale.

4. Guvernul nu va putea modifica sau adopta,  prin ordonanțe sau ordonanțe de urgență, Legi. Guvernul nu se substituie Parlamentului.

5. Reducerea numărului de Ministere la 14 și introducerea în Constituție a acestei prevederi, astfel:

5.1.   Ministerul Educației, Învățământului, Culturii.

5.2.   Ministerul Sănătății.

5.3.   Ministerul Economiei.

5.4.   Ministerul Justiției.

5.5.   Ministerul Mediului.

5.6.   Ministerul Agriculturii.

5.7.   Ministerul Industriei, Energiei și Resurselor Naturale.

5.8.   Ministerul Transporturilor, Infrastructuri și Telecomunicațiilor.

5.9.   Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

5.10. Ministerul Afacerilor Interne.

5.11. Ministerul Afacerilor Externe.

5.12. Ministerul Apărării Naționale.

5.13. Ministerul Turismului și Sportului.

5.14. Ministerul Cercetării.

6. Alegerea în două tururi de scrutin a Primarilor și Președinților de Consilii Județene/Regionale.

7. În administrația publică centrală și locală, cuvântul de ordine trebuie să fie: competentă, performanță, asumarea oficială a răspunderii, și respect față de cetățeni.

8. Implementarea ghișeului unic, principiului circulației documentelor (nu a oamenilor) și principiului transparenței.

9. Realizarea unei bune simetrii în organizarea Administrației Publice prin:

a. organizarea pe aceleași principii a alegerilor pentru Președintele României, Președinții de Consilii Județene, Primari;

b. organizarea pe aceleași principii a alegerilor pentru Parlament, Consiliile Județene, Consiliile Locale;

c. așezarea Puterii executive pe următoarele palierele organizaționale : Președinte și Guvern (la nivel național), Președinte Consiliu Județean (la nivel județean), Primar (la nivel local);

d. așezarea Puterii legislative pe următoarele palierele organizaționale astfel: Parlament (la nivel național), Consiliul Regional/Județean (la nivel regional/județean), Consiliu Local (la nivel local);

e. reorganizarea Puterii judecătorești conform propriilor paliere organizaționale.

 

 

 

 

 

 

 

     

     

     

     

     

     

     

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

      Capitolul V - Reforma Economiei Naționale

       

      – Proiect aflat în dezbatere publică –

      Motto: „Ierarhia socială n-ar trebui să fie decât o ierarhie a muncii” Mihai Eminescu.

      Motorul dezvoltării României, a ridicării nivelului de trai, în mod sănătos, este, incontestabil, Economia Națională. Iar ea nu poate fi dezvoltată, în mod real, decât dacă munca va fi ridicată la rang de virtute și răsplătită ca atare. Este absolut necesară refacerea cât  mai rapidă a unor ramuri ale Economiei Naționale precum industria, agricultura și turismul, apoi dezvoltarea lor armonioasă în raport cu nevoile țării.P.A.D. consideră reforma economică ca fiind una absolut necesară dezvoltării țării, rezolvării multiplelor probleme cu care ea se confruntă. În această direcție, propune următoarele măsuri:

      Art.16. Așezarea proprietății pe principii sănătoase odată cu introducerea lor în Constituție, astfel:

      1. Proprietatea este publică sau privată.

      2. Proprietatea publică este garantată prin lege şi aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale.

      3. Bogățiile de interes public ale subsolului, infrastructura, spațiul aerian, apele, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice exclusive, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice.

      4. Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice, sau pot fi concesionate ori închiriate.

      5. Contractele încheiate de Guvernul României sau de autoritățile publice locale, care vizează bunurilor proprietate publică nu pot conține clauze secrete, cu excepția contractelor din domeniul Apărării și Securității Naționale care pot avea anexe ce conțin informații tehnice clasificate.

      6. Aceste contracte se publică integral în Monitorul Oficial al României (cu excepția anexelor ce conțin informații tehnice clasificate), în maximum 3 zile de la semnare și intră în vigoare în termen de 100 de zile de la publicare dacă în această perioadă nu a fost înregistrată o Inițiativă cetățenească de respingere a contractului.

      7. Referendumul național sau local de respingere a unui contract, de felul celui redat la alineat (4), se desfășoară conform prevederilor legii organice. 

      8. Orice contract, de felul celui redat la alineat (4), intră în vigoare la data validării rezultatului referendumului, dacă nu a fost respins prin referendum.

      9. Proprietatea privată și dreptul de moștenire, precum şi creanțele asupra statului sunt garantate. Conținutul și limitele acestora sunt stabilite prin lege.

      10. Proprietatea privată presupune obligații. Utilizarea acesteia servește și binelui public.

      11. Exproprierea este permisă doar pentru binele public și poate fi ordonată doar în baza legii, care stabilește natura și mărimea despăgubirii. 

      12. Proprietatea funciară și mijloacele de producție pot fi transferate în proprietatea publică sau alte forme de întreprindere publică, în scopul naționalizării, printr-o lege care stabilește natura și mărimea despăgubirii,

      13. Mărimea despăgubiri în caz de expropriere, este stabilită prin realizarea unui echilibru echitabil între interesul public și interesele persoanelor afectate. În caz de dispută referitoare la cuantumul despăgubirii, se poate recurge la Instanțele ordinare.

      Art. 17. Asigurarea predictibilității si continuității legislative necesare unui mediu de afaceri performant.

      Art. 18. Încurajarea libertății economice prin înlocuirea reglementarilor abuzive cu unele utile, clare, cât mai aproape de necesitățile socio-economice ale țării și diminuarea birocrației excesive.Art.

      19. Depolitizarea totală a funcțiilor în zona economică patronată de Stat și numirea managerilor companiilor cu capital majoritar de Stat și a șefilor direcțiilor descentralizate pe bază de concurs transparent, cu respectarea, fără excepții, a criteriilor de performanță.

      Art. 20. Introducerea economiei distributive, pe model norvegian, ca  măsură de eradicare a sărăciei extreme și de satisfacere a trei drepturi fundamentale ale oamenilor, drepturi care nu trebuie să fie condiționate de nimic: dreptul de a bea apă, dreptul de a se încălzi și a dreptul de a se spăla, la momentul în care România va avea excedent bugetar și va constitui un Fond Național de Investiții.

      Art. 21. Considerăm următoarele domenii ca fiind prioritare pentru dezvoltarea durabilă și sustenabilă a Economiei naționale:

      1. Agricultura.

      2. Industria alimentară. 

      3. Industria extractivă.

      4. Industria IT.

      5. Industria energetică.

      6. Transporturile.

      7. Turismul.

      Art. 22.  Agricultura.

      1. Transformarea agriculturii autohtone actuale într-o Agricultură ecologică. 

      2. Limitarea dimensiunilor proprietății agricole, conform modelului olandez.

      3. Refacerea infrastructurii agricole: irigații, distribuția de combustibil, protecția culturilor.

      4. Susținerea de către Stat a gospodăriei țărănești, a fermelor mici și mijlocii.

      5. Interzicerea exportului de produse agricole neprelucrate.

      6. Sprijinirea de către Stat a înființării, exploatării și valorificării, culturilor agricole energetice.

      Art. 23. Industria alimentară.

      1. Procesarea produselor agricole.

      2. Dezvoltarea producției alimentare și sprijinirea companiilor care operează în domeniu.

      3. Sprijinirea companiilor care distribuie produse alimentare procesate pe teritoriul național.

      4. Sprijinirea micilor producători în înființarea de companii sau asociații de mici producători pentru distribuirea produselor proprii.

      Art. 24. Industria extractivă. 

      1. Analizarea tuturor contractelor de concesiune încheiate din 1990 până în prezent, în zona resurselor naturale, renegocierea sau chiar anularea lor, dacă se constată faptul că au fost încălcate anumite clauze de către concesionar.

      2. Mărirea redevențelor practicate în zona de exploatare a resurselor naturale, la nivelul celor din țările Uniunii Europene.

      3. Interzicerea exportului de materii prime.

      Art. 25. Industria IT.

      1. Dezvoltarea sistemului de pregătire al personalului în domeniu.

      2. Trecerea de la modelul IT actual bazat pe capacitate la unul bazat pe servicii / produse.

      3. Măsuri pentru îmbunătățirea calității produselor.

      4. Stimularea cercetării în rândul companiilor IT prin oferirea unor stimulente consistente pentru companiile care angajează doctoranzi în parteneriat cu o Universitate pentru minimum trei ani, pe model francez. Astfel, în companiile de IT, vor apărea cercetători ce vor dezvolta modele noi de baze de date, replicare a datelor etc. România poate ajunge astfel să fie văzută că o țară ce poate produce sisteme scalabile și nu doar care execută la comandă proiecte pentru Europa de Vest și SUA.

      5. Susținerea de către Stat a companiilor IT care inovează. Dacă de exemplu o companie care depune un brevet, poate primi o reducere de impozit. Astfel, prin dezvoltarea de proiecte interne, se pot crește salariile în mod natural și sustenabil.

      6. Finanțarea de incubatoare și acceleratoare de afaceri în IT. Foarte mulți tineri cu idei de business în IT nu își pot pune în practică ideile de afaceri fiindcă nu își permit costurile de începere al unui business și pentru că nu au acces la consultanță economică de specialitate. 

      Art. 26. Industria energetică.

      1. Recuperarea de către Stat a drepturilor de proprietate asupra infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.

      2. Administrarea, operarea, dezvoltarea, retehnologizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.

      3. Sprijinirea companiilor care investesc în dezvoltarea surselor de energie alternative, regenerabile.

      Art. 27. Transporturile.

      1. Dezvoltarea unui program de urgență pentru utilizarea prioritara a fondurilor europene si a creditelor pe termen lung de la Banca Europeana de Investiții pentru dezvoltarea rapida a rețelei de autostrăzi, pentru reabilitarea infrastructurii de transport, rutiere, feroviare, aeriene și navale.

      2. Sprijinirea companiilor pentru diversificarea infrastructurii de distribuție a combustibililor alternativi.

      Art. 28. Turismul.

      1) Luarea unor măsuri imediate și eficiente pentru dezvoltarea turismului, un turism care să se situeze, din punct de vedere al calității serviciilor oferite, la cele mai înalte standarde europene.

      Art. 29. Reforma Fiscală.

      1. Depolitizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

      2. Trecerea Curții de Conturi a României în cadrul ANAF ca Secție Specială.

      3. Stabilirea unui „moment al adevărului” prin completarea de către fiecare cetățean român a unei declarații de avere, pe modelul declarațiilor solicitate funcționarilor publici cu funcții de conducere. Această declarație va permite confiscarea diferențelor de avere care nu pot fi justificate.

      4. Introducerea declarației anuale de venit.

      5. Introducerea deducerilor și a rambursărilor pentru cheltuielile familiale din domeniile educației, renovării și reabilitării clădirilor, precum și alte domenii considerate prioritare pentru societate.

      6. Mutarea centrului de greutate de pe impozitarea muncii pe  impozitarea proprietății și în special a proprietății de lux și a celei generatoare de venituri.

      7. Codul fiscal trebuie să fie coerent și stabil și să prevadă taxe și impozite reduse ca număr. O taxă este justificată doar dacă produce venituri mai mari decât cheltuielile necesare pentru colectarea sa.

      8. Eliminarea birocrației din sistemul fiscal prin digitalizarea și automatizarea sistemelor din administrația publică și prin interconectarea bazelor de date.

      Art. 30. Descentralizarea fiscală.

      1. Stabilirea prin Lege a unor atribuții și responsabilități financiare clare pentru palierele organizaționale, local,  județean și național.

      2. Colectarea tuturor impozitelor și taxelor pentru proprietăți și venituri realizate pe raza unității administrativ teritoriale (comune, orașe, municipii) de către primăria locală.

      3. Virarea către structurile județeană și națională a cotei stabilite prin Lege.

      Art. 31. Sistemul Bancar. 

      1. Supravegherea permanentă de către BNR a contractelor de creditare astfel încât să nu existe în ele clauze abuzive.

      2. Dobânzile la creditele acordate de sistemul bancar sau nebancar nu vor putea  depăși procentul dobânzii medii practicată pe piața financiară a primelor 10 state europene ca dezvoltare.

      3. Introducerea creditelor pentru finanțarea afacerilor și garantarea acestora de către Stat. 

       

       

       

      Capitolul VI - Reforma Educației.

       

      – Proiect aflat în dezbatere publică – 

      Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea. De aceea, un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate să fie cu un cerc restrâns de cunoștințe, pe când, din contră, cultura, cunoștințele cele mai vaste pot fi cuprinse de un om fără caracter, imoral, fără inimă”.

      Plecând de la această cugetare de geniu a marelui Mihai Eminescu, milităm pentru implementarea în toate structurile învățământului românesc a unor principii care să exprime valorile umane consacrate, precum iubirea de aproape, de țară, de națiune, adevărul, dreptatea, libertatea, curajul, demnitatea, moralitatea, cinstea, omenia, echitatea, dorința de perfecționare, promovarea nonviolenței, protejarea naturii și nu în ultimul rând, voința de-a face bine.

      Reforma în Educație trebuie sa înceapă cu cadrele didactice: prin formarea si actualizarea stilului de predare in așa fel incit acesta sa cultive autonomia intelectuala, morala si profesionala a elevilor si studenților, prin definirea unor standarde de calitate relevante.Educația trebuie să fie centrată pe două direcții esențiale:

      1. Pregătirea pentru calitatea de cetățean.

      2. Pregătirea profesională, care  să ofere șansa unui trai decentConsiderăm că cele arătate pot fi materializate, pot fi puse în practică prin:

      Art. 32. Elaborarea unui Proiect al Educației Naționale, cu obiective concrete desfășurate pe termen scurt, mediu și lung, care să fie urmat, respectat, de către toți cei care vor conduce acest domeniu, până la finalizarea Proiectului și din care să nu lipsească următoarele măsuri:

      1. Stimularea libertății si competiției prin reducerea si simplificarea reglementarilor pentru acreditare atât la nivel preuniversitar cat si universitar.

      2. Clasificarea Universităților în funcție de performanța academică și concentrarea finanțării pentru cercetare și dezvoltare pe Universitățile performante.

      3. Reabilitarea infrastructurii școlare cu tot ceea ce înseamnă ea și aducerea acesteia la standardele Uniunii Europene.

      4. Alinierea programei educaționale la cel mai înalt standard din Europa.

      5. Reformarea învățământului primar în scopul eliminării învățării mecanice și al dezvoltării gândirii creative, gândirii critice și capacității de dezbatere prin învățare experimentală.

      6. În primi 5 ani de școală (clasele 0-4) să se pună accentul pe formarea caracterelor și nu pe acumularea de cunoștințe.

      7. Consultarea cu mediul privat și cu societatea civilă în vederea constituirii unui plan de susținere și dezvoltare a instituțiilor școlare din zonele defavorizate economic.

      8. Consolidarea învățământului profesional precum și a școlilor de arte și meserii. Realizarea unui parteneriat între învățământul profesional și firmele beneficiare pentru pregătirea absolvenților în domeniile în care forța de muncă înalt sau mediu calificată este deficitară.

      9. Creșterea progresiva a alocării de fonduri către Ministerul Educației, asigurând-se un echilibru între creșterea remunerării cadrelor didactice, ameliorarea infrastructurii și investiția în cercetare și dezvoltare.

      10. Introducerea unui cod etic obligatoriu pentru profesori, elevi și studenți.

      11. Evaluarea permanentă a cadrelor didactice. Adoptarea sistemului de evaluare utilizat în țările europene cu un Sistem de învățământ dezvoltat.

      12. Mărirea gradului de autonomie al Instituțiilor de învățământ. 

      13. Acceptarea în învățământul gimnazial și liceal, în calitate de cadre didactice calificate, a absolvenților de studii superioare din specialități apropiate domeniului predat.

      14. Creșterea semnificativa a numărului de burse acordate de către Statul român tinerilor din Republica Moldova, pentru a putea studia în România.

       

       

      Capitolul VII - Reforma Cercetării.

       

      – Proiect aflat în dezbatere publică –  

      Dezvoltarea industrială este un aspect colateral al cercetării științifice. Sistemul cercetării științifice este un subsistem al societății și trebuie privit ca o activitate socială, care poate duce la crearea de noi tehnologii și de noi produse.Dezvoltarea industrială este un aspect colateral al cercetării științifice. Sistemul cercetării științifice este un subsistem al societății și trebuie privit ca o activitate socială, care poate duce la crearea de noi tehnologii și de noi produse.

      Art. 33. Cercetarea științifică, ca parte integrantă a securității naționale, considerăm că trebuie dezvoltată urmând următoarele coordonate generale:

      1. Alocarea de către Stat a unui buget pentru Cercetarea Științifică și acordarea de granturi și cofinanțări pentru accesarea de fonduri europene destinate dezvoltării infrastructurii Cercetării Științifice cu tot ceea ce cuprinde aceasta.

      2. Cercetarea științifică trebuie să se facă având la bază creativitatea, competența și profesionalismul.

      3. Stimularea cercetătorilor prin acordarea de premii pentru rezultatele activității de cercetare, materializată în produse dezvoltate pe teritoriul național.

      4. Instituirea unui sistem de burse pentru cercetare științifică.

      5. Încurajarea firmelor, prin măsuri fiscale, să investească în Cercetare și să realizeze parteneriate, în domeniul Cercetării, cu Universități și Institute de Cercetare din țară și din străinătate.

       

      Capitolul VIII - Reforma Sănătății

       

      – Proiect aflat în dezbatere publică –

      Sănătatea unui popor este unul dintre elementele de esență ale securității naționale despre care se vorbește în Tratatul de Bază al Uniunii Europene, art.4 alineat (2), iar această sănătate este direct proporțională cu nivelul la care se găsește Sistemul de Sănătate națională. Prin urmare Partidul Adevăr și Dreptate include reforma acestui Sistem printre prioritățile sale și își propune realizarea următoarelor obiective în această direcție.Sănătatea unui popor este unul dintre elementele de esență ale securității naționale despre care se vorbește în Tratatul de Bază al Uniunii Europene, art.4 alineat (2), iar această sănătate este direct proporțională cu nivelul la care se găsește Sistemul de Sănătate națională.

      Prin urmare Partidul Adevăr și Dreptate include reforma acestui Sistem printre prioritățile sale și își propune realizarea următoarelor obiective în această direcție.

      Art. 34. Elaborarea unui Proiect de Lege a Sănătății naționale, după modelul francez, și apoi susținerea lui în Parlament. Un proiect care să țină cont de faptul că în Sistemul de Sănătate, public sau privat, securitatea sanitară a oamenilor este prioritară și nu afacerile din domeniu. Un proiect din care să nu lipsească, în nici un caz:

      1. Depolitizarea conducerilor locale/județene ale Sistemului de Sănătate și stabilirea funcțiilor de conducere din domeniu pe bază de competență și experiență profesională.

      2. Desemnarea industriei farmaceutice drept domeniu economic strategic și revigorarea imediată a acestuia.

      3. Revitalizarea Institutului Cantacuzino și punerea lui in funcțiune în maximum doi ani, precum și a Filialelor aparținătoare.

      4. Susținerea Cercetării autohtone, în domeniu, și producerea de vaccinuri românești.

      5. Prioritizarea competenței profesionale, la nivel central, care trebuie să fie înaintea celei politice. (Adică, un Ministru al Sănătății sau un Secretar de Stat din domeniu să fie numit, în mod obligatoriu și prioritar, pe bază de competență profesională).

      6. Obligativitatea prevenției medicale, dotarea în această direcție cu toate cele necesare și modalitățile de aplicare a ei („este mai ușor să previi decât să tratezi”).

      7. Promovarea intensivă și obligatorie, la toate nivelurile de pregătire (începând chiar de la grădiniță), a unei educații sanitare riguroase.

      8. Reorganizarea, modernizarea sistemului sanitar prin construirea pe tot teritoriul României, a unor spitale de Stat sau private, dispensare, policlinici, centre naționale de cercetare.

      9. Administrarea corectă și eficientă, atât în plan local cât și la nivel național a patrimoniului din Sistemul de Sănătate.

      10. Elaborarea de protocoale și strategii prin care medicina alopată tradițională, să colaboreze cu medicina alternativă, naturistă, autohtonă, consacrată și verificată în ceea ce privește eficiența terapiilor.

      11. Măsuri concrete în direcția ridicării gradului de profesionalism a cadrelor medicale, dar și de stopare a exodului acestora.

      12. Transparență maximă în managementul spitalelor.

      13. Punerea la punct, dotarea și încurajarea asistenței ambulatorii.

      14. Interzicerea, prin Lege, a comercializării pe piața românească a produselor farmaceutice sau a medicamentelor, fără studii clasice, aprofundate, realizate de organismele abilitate independente, care să stabilească în mod clar calitatea acestora.

       

      Capitolul IX - Reforma Sportului.

       

      – Proiect aflat în dezbatere publică –

      Art. 35. Sportul românesc are nevoie de o reformă reală, una prin care să se îndrepte indiferența aproape totală manifestată de clasa politică din România pentru acest sector de activitate, unul vital pentru orice țară civilizată. Această reformă PAD își propune să o realizeze cu succes, prin următoarele măsuri:

      1. Declanșarea imediată de programe cu finanțare atât națională cât și externă, pentru relansarea sportului la nivel național, revitalizând progresiv toate disciplinelor sportive din România

      2. Refacerea/construirea infrastructurii sportive necesare, atât la nivel național cât și local, după un proiect bine articulat, cu implicarea activă a oamenilor din domeniu și a unor consultanți externi, acolo unde este necesar.

      3. Scutirea de impozit a tuturor celor care investesc în infrastructura sportivă.

      4. Acordarea unei importanțe egale atât dezvoltării sportului pentru amatori cât și celei rezervate profesioniștilor.

      5. Crearea de gratuități condiționate și reduceri de preț pentru încurajarea accesului cât mai larg al publicului la facilități sportive finanțate de la bugetul de stat.

      Capitolul X - Reforma Muncii și a Protecției Sociale.

      Art. 36. Întocmirea unui Program național de reorganizare și de redefinire a sistemului de muncă și protecție socială din care să nu lipsească următoarele obiective:

      1. Reorganizarea Sistemului de Asistență Socială în conformitate cu practicile existente în Statele dezvoltate ale UE.

      2. Promovarea și legiferarea unui nou sistem de calcul al pensiilor, o nouă Lege în domeniu, care să aibă la bază principiul solidarității sociale și nu a contributivității. Un sistem care să țină cont în mod real de posibilitățile Economiei și practicile existente în Statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Raportul între cea mai mică pensie din România și cea mai mare nu trebuie să fie mai mare de 1/4.

      3. Reglementarea nivelului și destinației pensiilor speciale. Acestea să fie atribuite doar categoriilor sociale în drept să le primească, după modelul existent și în celelalte State ale Uniunii Europene. 

      4. Promovarea unei Legi a salarizării bugetarilor, care să stabilească în mod foarte clar, un raport echitabil între cel mai mic și cel mai mare salariu existent în România (formate din salariul minim si eventualele venituri asimilate salariilor respective).Acest raport nu trebuie să fie mai mare de 1/7, într-o primă etapă, iar apoi va trebui adus la nivelul celor existente în statele dezvoltate ale Uniunii Europene.

      5. Stabilirea bazei de calcul pentru salariul minim și pentru punctul de pensie în funcție de un indicator economic general acceptat (procentul din PIB încasat la bugetul de Stat).

      6. Înghețarea salariilor din sectorul bugetar și a pensiilor care depășesc cuantumul rezultat  din aplicarea noii Legi ale salarizării unitare și a pensiilor, până la momentul în care prin creșterea Economiei și  aplicarea recalculărilor aferente acestea scad sub valoarea rezultată din calcul.

      7. Drepturile și obligațiile angajatului, dar și ale angajatorului, trebuie să fie stabilite după criterii morale care să consfințească o colaborare corectă de ambele părți, iar aceste criterii trebuie să corespundă, în mod esențial, următorului principiu: respectul acordat muncii și demnității umane este sacru.

      Capitolul XI - Protecția mediului. Protecția animalelor.

       

      Art. 37. Partidul Adevăr și Dreptate militează pentru o reformă profundă a Protecției Mediului bazată, în principal, pe politici de mediu europene fundamentate pe următoarele principii: precauție, prevenire, corectarea poluării la sursă și „poluatorul plătește”. Pentru asta este nevoie de o nouă Lege a Protecției Mediului din care să nu lipsească următoarele reglementări:

      1. Trecerea la o Economie circulară, verde și competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punct de vedere al consumului de resurse.

      2. Protejarea, conservarea și consolidarea capitalului natural autohton.

      3. Asigurarea sănătății și a calității vieții pentru cetățeni.

      4. Interzicerea exploatării miniere cu cianuri.

      5. Interzicerea exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică.

      6. Stoparea practicării agriculturii intensive și înlocuirea ei, treptată, cu agricultura organică, ecologică.

      7. Reglementarea urgentă a tăierilor de pădure printr-o nouă Lege care să fie compatibilizată cu alte Legi existente în acest domeniu, în țările dezvoltate ale Europei.

      8. Lansarea urgentă a unui proiect național de reîmpădurire a țării.

      9. Luarea unor  măsuri specifice, urgente, pentru protejarea ecosistemului românesc la cele mai înalte standarde europene.

      10. Informarea cetățenilor in privința efectelor crizei climatice si încurajarea inițiativelor economice care vor susține surse alternative de energie. Protejarea bogățiilor naturale ale tarii si sprijinirea luptei împotriva fraudei de mediu.Art.38. Gradul de civilizație al unei societăți umane este dat de modul în care acea societate protejează, îngrijește, animalele de toate categoriile, de modul în care acea societate se raportează la nevoile stringente ale acestora. Partidul Adevăr și Dreptate militează pentru o nouă Lege de Protecție a animalelor bazată, în principal, pe politici europene bine fundamentate și consolidate în acest domeniu.

       

      Capitolul XII - Reforma MAPN

      Art. 39. Armată română trebuie să fie o armată de profesioniști, puternică, instruită și dotată la cel mai înalt nivel.

      Art. 40. Mărirea contingentului de profesioniști de la circa 70 000 de oameni cât sunt în acest moment la 90 000 în prima 4 ani, urmând ca până în anul 2030 contingentul de profesioniști să ajungă la 120 000 de oameni.

      Art. 41. Ridicarea la 3 % a procentului din PIB alocat armatei române.

      Art. 42. Dezvoltarea industriei naționale de apărare și asimilarea în producție a muniției standard NATO, precum și a principalelor categorii și modele de armament care vor face parte din dotarea de bază a armatei. Dezvoltarea de parteneriate în acest domeniu.

      Art. 43. Dezvoltarea unui sistem de baze militare care să asigure toate facilitățile militarilor profesioniști și familiilor acestora.

      Art. 44. Restructurarea sistemului de educație militară și comasarea acestuia în câteva Instituții de mari dimensiuni.

      Art. 45. Adoptarea unor noi Legi în domeniul salarizării și pensiilor militare în acord cu standardele practicate în Statele NATO.

       

       

      Partidul Adevăr și Dreptate

      Program politic PAD

      Programul politic