PROGRAM DE ȚARĂ

„Nu poate o nație să fie pururea condusă de neadevăr și de corupție”.
Mihai Eminescu

 

Preambul

Noi, membri ai Partidului Adevăr și Dreptate, noi, susținătorii acestei organizații, noi, românii de pretutindeni, atât cei care cred în Dumnezeu ca izvor al adevărului, dreptății, binelui și frumosului, precum și cei care nu împărtășesc o asemenea credință, dar care respectă această valoare universală, egali în drepturi și obligații, pentru binele comun, manifestându-ne voința în a ne implica activ în treburile comunității și ale țării, conștienți de responsabilitatea noastră față de moștenirea lăsată nouă de strămoși, conștienți de responsabilitatea pe care o avem în prezent față de noi înșine, față de familie, țară și națiune și nu în ultimul rând față de Creator, hotărâți să refacem unitatea dintre noi, pentru a putea reconstrui și consolida libertatea, democrația și pacea în România, pentru a putea contribui din plin la dezvoltarea țării atât în plan material cât și spiritual, hotărâți să întărim Justiția, apărarea ordinii publice, dorind cu adevărat ca poporul român să fie fericit, lansăm și susținem această Proclamație, pe care o propunem spre adoptare tuturor românilor, tuturor organizațiilor civice și politice care consideră că „așa nu se mai poate”.
De asemenea, ținând cont de toate acțiunile desfășurate de Puterea din România, începând cu anul 1990, ținând cont de toate acțiunile acestei Puteri care au afectat și afectează grav securitatea națională, suveranitatea și siguranța cetățenilor, identitatea națională, demografia, economia autohtonă, educația, sănătatea, nivelul de trai, libertățile consfințite prin Constituție, ținând cont de acțiunile iresponsabile, antinaționale, ale celor care promovează globalismului nivelator în România, ținând cont de atacurile susținute ale adepților acestuia împotriva limbii române, a tradițiilor, valorilor creștine, culturii, istoriei noastre, a personalităților românești care au ars ca o flacără, la vremea lor, pentru națiunea noastră, ținând cont de promovarea agresivă a nonvalorilor în detrimentul adevăratelor valori românești, și nu în ultimul rând de chinul la care sunt supuși cetățenii români, în marea lor majoritate, fiind ținuți la limita și sub limita sărăciei, transmitem autorităților române responsabile, în mod ferm: PÂNĂ AICI!
Vrem o dezvoltare reală și armonioasă a României atât în plan material cât și spiritual, vrem o poziție demnă a ei în Uniunea Europeană (UE) și Tratatul Nord Atlantic (NATO). Vrem un trai demn, decent, pentru toți românii, vrem să-i vedem fericiți în țara lor.
Pentru asta, vă chemăm alături de noi pe toți cei care purtați în sufletul vostru această națiune. Vă chemăm pentru a realiza împreună obiectivele cuprinse în acest Programul de Țară planificat a se desfășura pe termen scurt, mediu și lung.

 

Program de țară

(Program de renaștere națională).

– proiect aflat în dezbatere publică –

Prin renaștere națională înțelegem o reformă, o resetare, a tuturor structurilor societății românești grav afectate în acest moment pe toate planurile, atât material cât și moral, spiritual.

Este nevoie de renaștere națională pentru a stopa, printr-o educație adecvată, manipularea zilnică la care suntem supuși, manipulare practicată la scară națională de politicieni, în general, precum și de marea majoritate a mass-mediei românești.

Este nevoie de renaștere națională pentru a curăța structurile Statului, prin lege, de tot felul de elemente corupte și incompetente, pentru a putea primeni apoi aceste structuri cu oameni competenți, morali, integri și curajoși.

Este nevoie de renaștere națională întrucât politicienii din Parlamentul României, în marea lor majoritate, au pierdut aproape complet legătura cu cetățenii, cu nevoile lor. Sunt tot mai străini de interesele legitime ale României. Patriotismul și iubirea de țară, țara și națiunea însăși sunt, pentru foarte mulți dintre ei, noțiuni abstracte.

Este nevoie de renașterea națională pentru că, adversarii României, interni și externi, au reușit, în mare măsură, să ne dezrădăcineze ca neam afectând grav componentele de bază ale vieții noastre sociale: credința, educația, sănătatea, familia și tradițiile.

Este nevoie de renașterea națională pentru a stopa criza demografică actuală aflată la o dimensiune fără precedent.

Astfel, printr-o politică economică extrem de deficitară, conducătorii noștri, au determinat migrarea a milioane de români care, nemaisuportând condițiile de trai și de muncă din țară, au ales drumul străinătății. Acest aspect a provocat o criză demografică de proporții, care a dat naștere la adevărate tragedii în zeci de mii de familii. A dus la un dezechilibru social major, la o lipsă acută de competențe și a contribuit din plin la apariția unei crize a forței de muncă, fără precedent.
Asistăm practic la depopularea României, conform unei strategii gândită la nivel înalt și bine pusă în aplicare de niște personaje triste care nu văd în fața ochilor decât înavuțirea și puterea. Această situație poate fi rezolvată, în mod real, esențial, prin dezvoltarea economiei naționale autohtone, crearea de locuri de muncă bine plătite, realizarea unei ordini sociale adecvate unui stat european, ridicarea semnificativă a nivelului de trai.

Este nevoie de renașterea națională pentru a aduce zâmbetul pe buzele românilor, pentru a-i ajuta în mod eficient să fie fericiți în țara lor. Este cu siguranță motivația principală a eforturilor pe care le facem și care se vor intensifica, cu siguranță, în această direcție. Vrem ca românii să poată muncii în țara lor și să câștige corect astfel încât să-și recapete demnitatea și să nu mai stea niciodată cu mâna întinsă către tot felul de impostori, trădători de neam și țară. Vrem așadar, o creștere semnificativă și reală a nivelului de trai în România.
Iată Programul de Țară (Programul de Renaștere Națională), pe care ni-l asumăm și pe care-l propunem tuturor cetățenilor români.

Art.1. Programul de țară se va desfășura, în mod esențial, în două mari direcții:

1. Schimbarea Constituției actuale.

În acest sens, a fost elaborat proiectul unei noi Constituții, pentru care cerem sprijinul românilor de pretutindeni, proiect așezat, în principal, pe:

a. implementarea principiilor democrației directe moderne, pe model elvețian;

b. implementarea principiilor de funcționare a Parlamentului unicameral cu o reprezentare de maximum 1 / 100 000 de cetățeni cu drept de vot;

c. implementarea principiilor de funcționare ale Republicii prezidențiale;

d. o nouă viziune de funcționare a Puterii Judecătorești;

e. o judicioasă separare a Puterilor în Stat.

2. Declanșarea resetării, reformării, tuturor structurilor societății românești, materializată, în esență, prin: reforma constituțională, reforma Justiției, reforma legislativă, reforma clasei politice, reforma Administrației Publice, reforma Economică, reforma Educației, reforma Cercetării științifice, reforma Sănătății, reforma Sportului, reforma Muncii și a Protecției Sociale, reforma Protecției Mediului și a protecției animalelor, reforma Apărării Naționale, reforma Afacerilor Interne, reforma Serviciilor Secrete, reforma Afacerilor Externe.

Art.2. Reforma constituțională.

Când spunem reformă constituțională, spunem practic o Nouă Constituție, așezată pe următorii piloni principali: democrația directă, parlamentul unicameral, republică prezidențială, o nouă formă de funcționare a Puterii Judecătorești, separarea reală a Puterilor în stat.

1. Democrația directă. Propunem cetățenilor României un sistem democratic alcătuit din democrația reprezentativă actuală, așezată pe adevăratele ei valori de esență, și democrația directă, pe modelul elvețian. Așadar, într-un regim al democrației directe și reprezentative, constituționale, în forma promovată de noi, cetățenii cu drept de vot, pot provoca referendumuri la nivel local sau național pentru promovarea de Inițiative cetățeneștii în următoarele domenii:

a. revizuirea Constituției;

b. promovarea de Legi;

c. promovarea unor Proiecte de Hotărâri ale Consiliului Local/Regional;

d. aderarea la organizații de securitate colectivă sau comunități supranaționale;

e. retragerea din organizații de securitate colectivă sau comunități supranaționale;

f. respingerea Hotărârilor Parlamentului, respingerea Legilor adoptate de Parlament;

g. respingerea actelor juridice încheiate de Guvern/Președinte, acte care vizează bunuri proprietate publică;

h. respingerea Hotărârilor adoptate de Consiliului Local/Regional, respingerea Dispozițiilor emise de Primari sau Președinți de Consilii Regionale;

i. demiterea Președintelui României, demiterea unui ministru al Guvernului, demiterea Primarului sau Președintelui Consiliului Regional, dizolvarea Parlamentului, dizolvarea Consiliului Local/Regional.

2. Parlament unicameral cu o reprezentare de 1/100 000 de cetățeni cu drept de vot. Avem nevoie de un legislativ mai suplu, competent și mai puțin consumator de resurse bugetare.

3. Republică prezidențială (pe model american) în care Președintele conduce Guvernul. Suntem singura țară din UE care avem acest regim de republică semi-prezidențială, o struțo-cămilă care nu a funcționat, nu funcționează și nici nu va putea funcția. Așa că a trebuit să alegem între republica prezidențială și republica parlamentară. Ținând cont de calitatea casei politice românești actuale am ales fără ezitare republica prezidențială.

4. O nouă formă de funcționare a Puterii Judecătorești. Propunem:

a. forul suprem de conducere al Puterii Judecătorești să fie Adunarea Generală a Magistraților, iar întreaga ei activitate reglementată prin Lege organică;
b. Adunarea Generală a Magistraților să aleagă Consiliul Superior al Magistraturii;
c. Consiliul Superior al Magistraturi să stabilească componența structurilor de conducere în Puterea Judecătorească, inclusiv numirea judecătorilor de la Curtea Constituțională a României;
d. activitatea Consiliului Superior al Magistraturi să fie reglementată prin Lege organică;
e. funcțiile în Puterea Judecătorească, să se ocupe prin concurs transparent, pe bază de competentă, experiență și performanță.

5. O reală separare a puterilor în Stat. În această direcție propunem:

a. scoaterea de sub influența politicului a Puterii Judecătorești, în mod total. Ministrul Justiției să aibă doar rolul de administrare a Puterii Judecătorești, să asigure condițiile optime de desfășurare a actului de justiție;

b. legiferarea să o facă doar Parlamentul și cetățenii țării, prin inițiative legislative cetățenești.

c. Guvernul să nu mai aibă posibilitatea să legifereze prin ordonanțe de urgență;

d. Parlamentul să nu mai poată demite Guvernul ci, cel mult, un Ministru, prin moțiune simplă;

e. Parlamentul să nu mai poată suspenda Președintele, cu excepția cazului în care îl pune sub acuzare pentru înaltă trădare;

f. Parlamentul să nu mai poată demite Președintele. El să poată fi demis doar în urma unei condamnări definitive a sa de către Î.C.J precum și în urma unui referendum național promovat de cetățeni;

g. Președintele să nu mai poată dizolva Parlamentul, iar acest lucru să fie posibil doar cetățenilor, prin promovarea unui referendum național.

Art.3. Reforma Justiției.

1. Magistratul nu este Legea. El aplică Legea în spiritul și litera ei.

2. Justiția se înfăptuiește în numele Legii.

3. Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.

4. Judecătorii sunt independenți și se supun numai Legii.

5. În desfășurarea actului de Justiție, dreptatea și morala sunt primordiale, concordanța dintre ele fiind absolut necesară.

6. Standardizarea și uniformizarea practicii judiciare la nivel național astfel încât să nu mai existe contradicții în practica judiciară de la o instanță la alta (cazuri similare, cu sentințe diametral opuse), respectarea strictă a jurisprudenței.

7. Stabilirea prin Lege a responsabilității administrative și penale a magistraților și a avocaților față de erorile judiciare și față de nerespectarea conduitei profesionale.

8. Promovarea unui nou cod penal, cu pedepse mari și foarte mari, în special pentru recidiviști, precum și pentru infracțiunile stabilite de legiuitor a fi grave.

9. Înlocuirea principiului contopirii pedepselor cu cel al însumării acestora.

10. Introducerea Legii Anti-Mafia în Codul Penal din România, conform modelelor american și italian.

Art. 4. Reforma legislativă.

1. Promovarea de legi noi și abrogarea celor vechi.

2. Simplificarea întregului sistem legislativ prin proceduri juridice adecvate.

3. Compatibilizarea sistemului legislativ cu alte sisteme similare din țările care și-au rezolvat foarte bine această problemă.

4. Modificarea legilor vechi.

Art.5. Reforma clasei politice. România are nevoie de o altă clasă politică și de un alt mod de a face politică. Propunem:

1. Desemnarea membrilor Parlamentului prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale, în circumscripție unică, în sistem de vot proporțional, cu scrutin de listă închisă și vot preferențial, opțional.

2. Alegerea în două tururi de scrutin a Primarilor și Președinților de Consilii Județene / Regionale.

3. Promovarea unei noi Legi a partidelor politice.

4. Promovarea unei noi Legi de finanțare a partidelor politice

5. Promovarea unei noi Legi a referendumului.

6. Promovarea unei noi legi electorale unitare, în care să se regăsească toate reglementările referitoare la toate tipurile de alegeri și care să cuprindă în esență:

a. cele de la alineat (1):

b. eliminarea pragului electoral, pentru minimum 2 legislaturi;

c. reducerea la 20 000 a numărului de semnături necesare participării în alegerile generale pentru partide și la 10 000 pentru candidații independenți;

d. reglementări privind votului prin corespondență, securizat după cele mai înalte standarde cunoscute în domeniu, pentru toți cetățenii români din țară sau din străinătate, pentru toate tipurile de alegeri;

e. candidații în alegeri trebuie să fi împlinit, până în ziua desfășurării acestora, inclusiv, vârsta de cel puțin 33 de ani, pentru alegerile generale, parlamentare și pentru Parlamentul European, 27 de ani pentru a fi aleși în administrațiile publice locale și 35 de ani pentru funcția de Președinte sau Vicepreședinte al României (în condițiile implementării republicii prezidențiale);

f. au dreptul de a candida pentru funcția de Președinte, Vicepreședinte al României (în condițiile implementării republicii prezidențiale), sau parlamentar și de a fi nominalizați în funcțiile de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat, numai persoanele care au cetățenia română, în mod exclusiv, au drept de vot, au domiciliul în România de minimum 3 ani și nu le este interzisă asocierea;

g. nu pot candida pentru funcții de demnitate publică, nu pot fi numiți în aceste funcții, cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării (reabilitarea), conform legii.
h. în campania electorală, toate partidele participante beneficiază de timpi de antenă egali, în mod real.

Art.6. Reforma Administrației Publice.

1. Depolitizarea Instituțiilor Statului prin stabilirea nivelului funcțiilor care sunt obiect al numirilor politice, care să se facă exclusiv la nivelul miniștrilor, secretarilor de Stat și consilierilor acestora.

2. Limitarea numărului secretarilor și subsecretarilor de Stat a numărului consilierilor de miniștri.

3. Funcțiile din Administrația Publică Centrală și Locală se ocupă pe bază de competență, prin concurs transparent. Implicarea criteriului politic în procesul de selecție trebuie să fie interzis si sancționat conform Legii.

4. În formarea și funcționarea Guvernului, profesionalismul, competența, realizarea interesului național, patriotismul, sunt principii fundamentale.

5. Guvernul nu va putea modifica sau adopta, prin ordonanțe sau ordonanțe de urgență, Legi. Guvernul nu se substituie Parlamentului.

6. Reducerea numărului de Ministere la 14 și introducerea în Constituție a acestei prevederi, astfel:

6.1. Ministerul Educației, Învățământului, Culturii.
6.2. Ministerul Sănătății.
6.3. Ministerul Economiei.
6.4. Ministerul Justiției.
6.5. Ministerul Mediului.
6.6. Ministerul Agriculturii.
6.7. Ministerul Industriei, Energiei și Resurselor Naturale.
6.8. Ministerul Transporturilor, Infrastructuri și Telecomunicațiilor.
6.9. Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
6.10. Ministerul Afacerilor Interne.
6.11. Ministerul Afacerilor Externe.
6.12. Ministerul Apărării Naționale.
6.13. Ministerul Turismului și Sportului.
6.14. Ministerul Cercetării.

7. În administrația publică centrală și locală, cuvântul de ordine trebuie să fie: competentă, performanță, asumarea oficială a răspunderii, și respect față de cetățeni.

8. Implementarea ghișeului unic, principiului circulației documentelor (nu a oamenilor) și principiului transparenței.

9. Realizarea unei simetrii în organizarea Administrației Publice prin:

a. organizarea pe aceleași principii a alegerilor pentru Președintele României, Vicepreședinte, Președinții de Consilii județene/regionale, Primari;

b. organizarea pe aceleași principii a alegerilor pentru Parlament, Consiliile Județene/Regionale, Consiliile Locale;

c. așezarea Puterii executive pe următoarele palierele organizaționale : Președinte și Guvern (la nivel național), Președinte Consiliu județean/regional (la nivel județean/regional), Primar (la nivel local);

d. așezarea Puterii legislative pe următoarele palierele organizaționale astfel: Parlament (la nivel național), Consiliul Regional/Județean (la nivel regional/județean), Consiliu Local (la nivel local);

e. reorganizarea Puterii judecătorești conform propriilor paliere organizaționale.

Art.7. Reforma Economiei naționale.

1. Asigurarea predictibilității si continuității legislative necesare unui mediu de afaceri performant.

2. Încurajarea libertății economice prin înlocuirea reglementarilor abuzive cu unele utile, clare, cât mai aproape de necesitățile socio-economice ale țării și diminuarea birocrației excesive.

3. Depolitizarea totală a funcțiilor în zona economică patronată de Stat și numirea managerilor companiilor cu capital majoritar de Stat și a șefilor direcțiilor descentralizate pe bază de concurs transparent, cu respectarea, fără excepții, a criteriilor de performanță.

4. Introducerea economiei distributive, pe model norvegian, atunci când situația economică o va permite, ca măsură de eradicare a sărăciei extreme și de satisfacere a patru drepturi fundamentale ale oamenilor, drepturi care nu trebuie să fie condiționate de nimic: dreptul de a bea apă, dreptul de a se încălzi și a dreptul de a se spăla, dreptul de a se hrănii, la momentul în care România va avea excedent bugetar și va constitui un Fond Național de Investiții.

5. Transformarea agriculturii autohtone actuale într-o Agricultură ecologică.

6. Limitarea dimensiunilor proprietății agricole, conform modelului olandez.

7. Refacerea infrastructurii agricole: irigații, distribuția de combustibil, protecția culturilor.

8. Susținerea de către Stat a gospodăriei țărănești, a fermelor mici și mijlocii.

9. Interzicerea exportului de produse agricole neprelucrate.

10. Sprijinirea de către Stat a înființării, exploatării și valorificării, culturilor agricole energetice.

11. Procesarea produselor agricole.

12. Dezvoltarea producției alimentare și sprijinirea companiilor care operează în domeniu.

13. Sprijinirea companiilor care distribuie produse alimentare procesate pe teritoriul național.

14. Sprijinirea micilor producători în înființarea de companii sau asociații de mici producători pentru distribuirea produselor proprii.

15. Reanalizarea tuturor contractelor de concesiune încheiate din 1990 până în prezent, în zona resurselor naturale, renegocierea sau chiar anularea lor, dacă se constată faptul că au fost încălcate anumite clauze de către concesionar.

16. Mărirea redevențelor practicate în zona de exploatare a resurselor naturale, la nivelul celor din țările Uniunii Europene.

17. Interzicerea exportului de materii prime.

18. Dezvoltarea sistemului de pregătire al personalului di domeniul IT.

19. Trecerea de la modelul IT actual bazat pe capacitate la unul bazat pe servicii / produse.

20. Măsuri pentru îmbunătățirea calității produselor IT.

21. Stimularea cercetării în rândul companiilor IT prin oferirea unor stimulente consistente pentru companiile care angajează doctoranzi în parteneriat cu o Universitate pentru minimum trei ani, pe model francez. Astfel, în companiile de IT, vor apărea cercetători ce vor dezvolta modele noi de baze de date, replicare a datelor etc. România poate ajunge astfel să fie văzută că o țară ce poate produce sisteme scalabile și nu doar care execută la comandă proiecte pentru Europa de Vest și SUA.

22. Susținerea de către Stat a companiilor IT care inovează. Dacă de exemplu o companie care depune un brevet, poate primi o reducere de impozit. Astfel, prin dezvoltarea de proiecte interne, se pot crește salariile în mod natural și sustenabil.

23. Finanțarea de incubatoare și acceleratoare de afaceri în IT. Foarte mulți tineri cu idei de business în IT nu își pot pune în practică ideile de afaceri fiindcă nu își permit costurile de începere al unui business și pentru că nu au acces la consultanță economică de specialitate.

24. Recuperarea de către Stat a drepturilor de proprietate asupra infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.

25. Administrarea, operarea, dezvoltarea, retehnologizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.

26. Sprijinirea companiilor care investesc în dezvoltarea surselor de energie alternative, regenerabile.

27. Dezvoltarea unui program de urgență pentru utilizarea prioritara a fondurilor europene si a creditelor pe termen lung de la Banca Europeana de Investiții pentru dezvoltarea rapidă a transporturilor, în general, a rețelei de autostrăzi, precum și pentru reabilitarea infrastructurii de transport, rutiere, feroviare, aeriene și navale.

28. Sprijinirea companiilor pentru diversificarea infrastructurii de distribuție a combustibililor alternativi.

29. Luarea unor măsuri imediate și eficiente pentru dezvoltarea turismului, un turism care să se situeze, din punct de vedere al calității serviciilor oferite, la cele mai înalte standarde europene.

30. Depolitizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

31. Trecerea Curții de Conturi a României în cadrul ANAF ca Secție Specială.

32. Elaborarea unei Legi prin care să se stabilească:

a. procedurile necesare justificările tuturor averilor acumulate în România care depășesc un anumit plafon stabilit de legiuitor;

b. dacă s-a efectuat sau nu plata impozitului aferent datorat Statului pentru averea acumulată;

c. modalitățile de confiscare a averilor sau valorilor care nu pot fi justificate;

d. modalitățile de recuperare a impozitelor aferente averii acumulate, în condițiile în care se constată o eludare parțială sau totală a acestei plăți legale.

33. Stabilirea unui „moment al adevărului” prin completarea de către fiecare cetățean român a unei declarații de avere, pe modelul declarațiilor solicitate funcționarilor publici cu funcții de conducere. Această declarație va permite confiscarea diferențelor de avere care nu pot fi justificate.

34. Introducerea declarației anuale de venit.

35. Introducerea deducerilor și a rambursărilor pentru cheltuielile familiale din domeniile educației, renovării și reabilitării clădirilor, precum și alte domenii considerate prioritare pentru societate.

36. Mutarea centrului de greutate de pe impozitarea muncii pe impozitarea proprietății și în special a proprietății de lux și a celei generatoare de venituri.

37. Codul fiscal trebuie să fie coerent și stabil și să prevadă taxe și impozite reduse ca număr. O taxă este justificată doar dacă produce venituri mai mari decât cheltuielile necesare pentru colectarea sa.

38. Eliminarea birocrației din sistemul fiscal prin digitalizarea și automatizarea sistemelor din administrația publică și prin interconectarea bazelor de date.

39. Stabilirea prin Lege a unor atribuții și responsabilități financiare clare pentru palierele organizaționale, local, județean și național.

40. Colectarea tuturor impozitelor și taxelor pentru proprietăți și venituri realizate pe raza unității administrativ teritoriale (comune, orașe, municipii) de către primăria locală.

41. Virarea către structurile județeană și națională a cotei stabilite prin Lege.

42. Supravegherea permanentă de către BNR a contractelor de creditare astfel încât să nu existe în ele clauze abuzive.

43. Dobânzile la creditele acordate de sistemul bancar sau nebancar nu vor putea depăși procentul dobânzii medii practicată pe piața financiară a primelor 10 state europene ca dezvoltare.

44. Introducerea creditelor pentru finanțarea afacerilor și garantarea acestora de către Stat.

Art.8. Reforma Educației. Elaborarea unui Proiect al Educației din care să nu lipsească următoarele:

1. Pregătirea pentru calitatea de cetățean.

2. Pregătirea profesională, care să ofere șansa unui trai decent.

3. Stimularea libertății si competiției prin reducerea si simplificarea reglementarilor pentru acreditare atât la nivel preuniversitar cat si universitar.

4. Clasificarea Universităților în funcție de performanța academică și concentrarea finanțării pentru cercetare și dezvoltare pe Universitățile performante.

5. Reabilitarea infrastructurii școlare cu tot ceea ce înseamnă ea și aducerea acesteia la standardele Uniunii Europene.

6. Alinierea programei educaționale la cel mai înalt standard din Europa.

7. Reformarea învățământului primar în scopul eliminării învățării mecanice și al dezvoltării gândirii creative, gândirii critice și capacității de dezbatere prin învățare experimentală.

8. În primi 5 ani de școală (clasele 0-4) să se pună accentul pe formarea caracterelor și nu pe acumularea de cunoștințe.

9. Consultarea cu mediul privat și cu societatea civilă în vederea constituirii unui plan de susținere și dezvoltare a instituțiilor școlare din zonele defavorizate economic.

10. Consolidarea învățământului profesional precum și a școlilor de arte și meserii. Realizarea unui parteneriat între învățământul profesional și firmele beneficiare pentru pregătirea absolvenților în domeniile în care forța de muncă înalt sau mediu calificată este deficitară.

11. Creșterea progresiva a alocării de fonduri către Ministerul Educației, asigurând-se un echilibru între creșterea remunerării cadrelor didactice, ameliorarea infrastructurii și investiția în cercetare și dezvoltare.

12. Introducerea unui cod etic obligatoriu pentru profesori, elevi și studenți.

13. Evaluarea permanentă a cadrelor didactice. Adoptarea sistemului de evaluare utilizat în țările europene cu un Sistem de învățământ dezvoltat.

14. Mărirea gradului de autonomie al Instituțiilor de învățământ.

15. Acceptarea în învățământul gimnazial și liceal, în calitate de cadre didactice calificate, a absolvenților de studii superioare din specialități apropiate domeniului predat.

16. Creșterea semnificativa a numărului de burse acordate de către Statul român tinerilor din Republica Moldova, pentru a putea studia în România.

Art.9. Reforma Cercetării științifice.

1. Alocarea de către Stat a unui buget anual necesar și corespunzător pentru Cercetarea Științifică, acordarea de granturi și cofinanțări pentru accesarea de fonduri europene destinate dezvoltării infrastructurii Cercetării Științifice cu tot ceea ce cuprinde aceasta.

2. Cercetarea științifică trebuie să se facă având la bază creativitatea, competența și profesionalismul.

3. Stimularea cercetătorilor prin acordarea de premii pentru rezultatele activității de cercetare, materializată în produse dezvoltate pe teritoriul național.

4. Instituirea unui sistem de burse pentru cercetare științifică.

5. Încurajarea firmelor, prin măsuri fiscale, să investească în Cercetare și să realizeze parteneriate, în domeniul Cercetării, cu Universități și Institute de Cercetare din țară și din străinătate.

Art.10. Reforma Sănătății naționale.

1. Depolitizarea conducerilor locale / județene ale Sistemului de Sănătate și stabilirea funcțiilor de conducere din domeniu pe bază de competență și experiență profesională.

2. Desemnarea industriei farmaceutice drept domeniu economic strategic și revigorarea imediată a acestuia.

3. Revitalizarea Institutului Cantacuzino și punerea lui in funcțiune în maximum doi ani, a filialelor aparținătoare precum și a celorlalte Institute de cercetare din domeniu. Susținerea Cercetării autohtone și producerea de vaccinuri românești.

4. Prioritizarea competenței profesionale, la nivel central, care trebuie să fie înaintea celei politice. (Adică, un Ministru al Sănătății sau un Secretar de Stat din domeniu să fie numit, în mod obligatoriu și prioritar, pe bază de competență profesională).

5. Obligativitatea prevenției medicale, dotarea în această direcție cu toate cele necesare și modalitățile de aplicare a ei („este mai ușor să previi decât să tratezi”).

6. Promovarea intensivă și obligatorie, la toate nivelurile de pregătire (începând chiar de la grădiniță), a unei educații sanitare riguroase.

7. Reorganizarea, modernizarea sistemului sanitar prin demolarea efectivă, rând pe rând a spitalelor, policlinicilor vechi și construirea în locul acestora, a unor spitale de stat sau private, dispensare, policlinici, centre naționale de cercetare, după cele mai înalte standarde mondiale.

8. Administrarea corectă și eficientă, atât în plan local cât și la nivel național a patrimoniului din Sistemul de Sănătate.

9. Elaborarea de protocoale și strategii prin care medicina alopată tradițională, să colaboreze cu medicina alternativă, naturistă, autohtonă, consacrată și verificată în ceea ce privește eficiența terapiilor.

10. Măsuri concrete în direcția ridicării gradului de profesionalism a cadrelor medicale, dar și de stopare a exodului acestora.

11. Transparență maximă în managementul spitalelor.

12. Punerea la punct, dotarea și încurajarea asistenței ambulatorii.

13. Interzicerea, prin Lege, a comercializării pe piața românească a produselor farmaceutice sau a medicamentelor, fără studii clasice, aprofundate, realizate de organismele abilitate independente, care să stabilească în mod clar calitatea acestora.

Art.11. Reforma Sportului românesc.

1. Declanșarea imediată de programe cu finanțare atât națională cât și externă, pentru relansarea sportului la nivel național, revitalizând progresiv toate disciplinelor sportive din România.

2. Refacerea/construirea infrastructurii sportive necesare, atât la nivel național cât și local, după un proiect bine articulat, cu implicarea activă a oamenilor din domeniu și a unor consultanți externi, acolo unde este necesar.

3. Scutirea de impozit a tuturor celor care investesc în infrastructura sportivă.

4. Acordarea unei importanțe egale atât dezvoltării sportului pentru amatori cât și celei rezervate profesioniștilor.

5. Crearea de gratuități condiționate și reduceri de preț pentru încurajarea accesului cât mai larg al publicului la facilități sportive finanțate de la bugetul de stat.

Art.12. Reforma Muncii și a Protecției Sociale.

1. Reorganizarea Sistemului de Asistență Socială în conformitate cu practicile existente în statele dezvoltate ale UE.

2. Ținând cont de faptul că Romania are în prezent cel mai ne-sustenabil sistem public de pensii dintre toate economiile emergente din UE, P.A.D. militează pentru promovarea și legiferarea unui nou sistem de calcul al pensiilor printr-o nouă Lege în domeniu, care să aibă la bază, în principal principiul solidarității sociale, urmat în mod firesc de cel al contributivității. Și asta după cele mai performante sisteme de pensii din Europa. Un sistem care să țină cont în mod real de posibilitățile Economiei și practicile existente, în acest domeniu, în statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Propunem așadar un sistem de pensii așezat pe trei piloni, astfel:

3. Pilonul I de pensii să furnizeze o pensie publică de bază, universală, de care să beneficieze toți cetățenii cu rezidența în România de minimum 50 de ani. Propunem ca toate persoanele, începând cu vârsta de 65 de ani, să aibă acces la această pensie publică de bază, iar unicul criteriu să fie acela al rezidenței, și nu cel al contribuției.
În situația în care au locuit mai puțin, așadar au avut rezidență legală în România mai scurtă, pentru fiecare an în care nu au avut rezidență în țară pensia stabilită în cadrul acestei scheme de pensii să se reducă cu 1-2%.
Acest Pilon I de pensii de bază este o schemă de pensii în flux finanțată din contribuțiile populației active în câmpul muncii.
Contribuția angajatorului și a angajatului se va stabili de către economiștii specializați în acest domeniu.
Dacă sumele acumulate din aceste contribuții nu sunt suficiente pentru plata beneficiarilor, deficitul va fi acoperit din transferuri de la bugetul de stat.
Pensia completă, adică cea de bază, să fie stabilită la nivelul de 70% din salariul minim pe economie.
Această pensie nu trebuie să se acorde prin testarea mijloacelor de trai. Așadar, indiferent de situația financiară, de activele pe care le deține persoana, ea primește această pensie la împlinirea vârstei de 65 de ani.

4. Pilonul II de pensii să servească pentru suplimentarea pensiei din pilonul I.

Dacă pensia din pilonul I are un rol de eradicare a sărăciei extreme și de combatere a sărăciei, în general, pilonii II și III au rolul de conservare a nivelului de trai avut în perioada activă. Pensia din pilonul II este o pensie ocupațională.
Schemele de pensii din Pilonul II, considerăm că trebuie să fie administrate de un fond de pensii și de o companie de asigurări.
Legea trebuie să prevadă faptul că, compania şi fondul de pensii sunt strict separate.
Aceste fonduri de pensii trebuie să fie independente din punct de vedere legal și financiar de companie. Astfel, dacă compania intră în dificultate financiară, fondurile de pensii să nu fie afectate.
Participarea la Pilonul II trebuie să fie obligatorie, iar contribuția la acest Pilon II să fie divizată între angajat și angajator. Contribuția fixă a angajatorului și contribuția minimă a angajatului se va stabili de către economiștii specializați în acest domeniu.
Aceste scheme de pensii trebuie finanțate prin capitalizare. Propunem trei tipuri diferite de astfel de fonduri de pensii:

a. unul care să funcționeze la nivel de industrie (pentru un întreg sector, de ex. pentru industria construcțiilor, pentru industria HORECA, pentru funcționarii publici etc.);

b. unul care să funcționeze la nivel de corporație sau de companie.

c. Unul care să funcționeze la nivelul profesiilor independente precum medicii sau stomatologii.

5. Pilonul III. Participarea la acest pilon să fie facultativă.
Importanța acestui pilon va crește întrucât numărul angajaților pe cont propriu s-a mărit. Aceasta este tendința și în multe țări europene. Contribuția minimă a angajatului se va stabili de către economiștii specializați în acest domeniu.

6. Reglementarea nivelului și destinației pensiilor speciale. Acestea să fie atribuite doar categoriilor sociale în drept să le primească, după modelul existent și în celelalte State ale Uniunii Europene.

7. În ceea ce privește pensiile militarilor, luând în calcul pensiile existente la aceasta categorie socială în țări precum Franța, Germania, Polonia, Belgia, propunem următoarele:

a. în cazul ofițerilor inferiori ieșirea la pensie să aibă loc la vârsta de 52 de ani, serviciu militar necesar să fie situat între 20 și 30 de ani, iar valoarea pensie să fie stabilita la 75 % din salariul net (plus sporuri) din ultima lună de activitate.

b. în cazul ofițerilor superiori ieșirea la pensie să aibă loc la vârsta de 54 de ani, serviciul militar necesar să fie situat între 20 și 30 de ani, iar valoarea pensiei să fie stabilită la 75% din salariul net (plus sporuri) din ultima lună;

c. în cazul generalilor ieșirea la pensie să aibă loc la vârsta de 62 de ani, serviciul militar necesar să fie situat între 20 și 30 de ani, iar valoarea pensiei să fie stabilită la 75% din salariul net (plus sporuri) din ultima lună.

8. În ceea ce privește salariile, în România, susținem elaborarea unei Legi a salarizării bugetarilor, care să stabilească în mod foarte clar, un raport echitabil între cel mai mic și cel mai mare salariu existent în România, în zona de activitate a statului (formate din salariul minim si eventualele venituri asimilate salariilor respective).
Acest raport nu trebuie să fie mai mare de 1/7, într-o primă etapă, iar apoi va trebui adus la nivelul celor existente în statele dezvoltate ale Uniunii Europene.

9. Stabilirea bazei de calcul pentru salariul minim se face în funcție de un indicator economic general acceptat (procentul din PIB încasat la bugetul de Stat).

10. Înghețarea salariilor din sectorul bugetar care depășesc cuantumul rezultat din aplicarea viitoarei Legi ale salarizării, până la momentul în care prin creșterea Economiei și aplicarea recalculărilor aferente acestea scad sub valoarea rezultată din calcul.

11. Sprijinirea sistemului privat, prin măsuri fiscale optime, în vederea ridicării treptate a salariului minim pe Economie care, în opinia P.A.D. prin luarea unor măsuri economice sănătoase, evidențiate în Programul său politic, la reforma Economiei Naționale, măsuri care să ducă la creșterea semnificativă a PIB, poate ajunge, până în anul 2028 la un nivel minimum de 1130 de Euro brut, echivalent în lei, în mai multe tranșe: la 830 de Euro brut până în anul 2024 și apoi la 1130 de Euro brut până în anul 2028.
Da, prin luarea unor măsuri economice inteligente coroborate cu alte măsuri, de același tip, luate în toate structurile societății românești, prin reformarea, resetarea lor, în România, a cincea țară ca putere în zona resurselor naturale din Europa, poate avea loc o adevărată renaștere socio-economică, care să ducă la ridicarea consistentă a nivelului de trai și eradicarea sărăciei extreme. Vom putea intra astfel și noi în rândul țărilor din Europa, cu o anumită stabilitate socială din perspectiva financiară.

12. Drepturile și obligațiile angajatului, dar și ale angajatorului, trebuie să fie stabilite după criterii morale care să consfințească o colaborare corectă de ambele părți, iar aceste criterii trebuie să corespundă, în mod esențial, următorului principiu: respectul acordat muncii și demnității umane este sacru.

Art. 13. Reforma Protecția Mediului și a animalelor.

1. Trecerea la o Economie circulară, verde și competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punct de vedere al consumului de resurse.

2. Protejarea, conservarea și consolidarea capitalului natural autohton.

3. Asigurarea sănătății și a calității vieții pentru cetățeni.

4. Introducerea în codul penal a unui articol special privitor la protecției mediului, astfel încât următoarele fapte să fi tratate ca infracțiuni: deversarea de substanțe toxice în râuri sau alte surse de apă or pe terenuri agricole, transportul in condiții improprii al unor materiale inflamabile sau toxice or emisia unor gaze care poluează atmosfera sau uciderea ilegală or traficarea animalelor sălbatice.

5. Interzicerea exploatării miniere cu cianuri.

6. Interzicerea exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică.

7. Stoparea practicării agriculturii intensive și înlocuirea ei, treptată, cu agricultura organică, logică.

8. Reglementarea urgentă a tăierilor de pădure printr-o nouă Lege care să fie compatibilizată cu alte Legi existente în acest domeniu, în țările dezvoltate ale Europei.

9. Lansarea urgentă a unui proiect național de reîmpădurire a țării.

10. Luarea unor măsuri specifice, urgente, pentru protejarea ecosistemului românesc la cele mai înalte standarde europene.

11. Informarea cetățenilor în privința efectelor crizei climatice si încurajarea inițiativelor economice care vor susține surse alternative de energie. Protejarea bogățiilor naturale ale tarii si sprijinirea luptei împotriva fraudei de mediu.

12. Gradul de civilizație al unei societăți umane este dat de modul în care acea societate protejează, îngrijește, animalele de toate categoriile, de modul în care acea societate se raportează la nevoile stringente ale acestora.

13. Partidul Adevăr și Dreptate militează pentru o nouă lege de protecție a animalelor bazată, în principal, pe politici europene bine fundamentate și consolidate în acest domeniu.

Art. 14. Reforma Apărării Naționale.

1. Armată română trebuie să fie o armată de profesioniști, puternică, instruită și dotată la cel mai înalt nivel.

2. Mărirea contingentului de profesioniști de la circa 70 000 de oameni cât sunt în acest moment la 90 000 în prima 4 ani, urmând ca până în anul 2030 contingentul de profesioniști să ajungă la 120 000 de oameni.

3. Dezvoltarea industriei naționale de apărare și asimilarea în producție a muniției standard NATO, precum și a principalelor categorii și modele de armament care vor face parte din dotarea de bază a armatei. Dezvoltarea de parteneriate în acest domeniu.

4. Dezvoltarea unui sistem de baze militare care să asigure toate facilitățile militarilor profesioniști și familiilor acestora.

5. Restructurarea sistemului de educație militară și comasarea acestuia în câteva Instituții de mari dimensiuni.

6. Adoptarea unor noi legi în domeniul salarizării și pensiilor militare în acord cu standardele practicate în Statele NATO.

Art. 15. Reforma Afacerilor Interne.

1. Depolitizarea totală a Poliției române.

2. Miniștrii și Secretarii de Stat de resort trebuie să fie aleși din rândul lucrătorilor din domeniu, exclusiv pe bază de competență, experiență, rezultate, moralitate. Vrem miniștri tehnocrați în acest domeniu.

3. Regândirea structurii organizatorice a Poliției române. Propunem desființarea Inspectoratelor de Poliție Județene și înlocuirea lor cu 4 Inspectorate Teritoriale de Comandă plus IGPR.

4. Desființarea Poliției Locale.

5. Ridicarea gradului de pregătire tehnică, profesională, a tuturor polițiștilor români.

6. Ridicarea gradului de pregătire fizică a polițiștilor cu acțiune directă.

7. Dotarea polițiștilor să fie la cele mai înalte standarde europene.

8. Trecerea Jandarmeriei în subordinea M.Ap.N. Transformarea ei în trupe de intervenție, de elită, folosite doar în situații speciale, reglementate prin Lege.

9. Reglementarea salariilor din domeniu în concordanță cu normele existente în celelalte state europene, în raport cu realitățile din România.

Art. 16. Reforma Serviciilor secrete.

1. Adoptarea unor legislați care vizează activitatea acestora: legea privind activitatea de informații si contrainformații, legile de organizare si funcționare a SRI si SIE, legea privind statutul profesional si de cariera al ofițerilor de informații.

2. Compatibilizarea legislației din domeniu cu cea existentă în statele UE avansate în ceea ce privește aceste domeniu.

3. Crearea unei Agenții de Informații Antiteroriste, având ca misiune prevenirea actelor de terorism pe teritoriul Uniunii Europene. protejarea, atunci când va fi cazul, a cetățenilor romani aflați in spațiul Uniunii Europene.

Art.17. Reforma Afacerilor Externe.

1. Susținerea unei politici comune la nivelul Uniunii Europene in materie de relații externe, fiscalitate, imigrație si securizare a frontierelor externe.

2. Susținerea necondiționată a consolidării relațiilor politice dintre SUA si Uniunea Europeana. Susținerea respectării tuturor angajamentelor asumate față de țările membre NATO si UE.

3. Acordarea sprijinului politic si tehnic pentru implementarea obligațiilor ce decurg din Acordul de Asociere la UE pentru Republica Moldova; interconectarea infrastructurii rutiere si feroviare, dar si a rețelelor de energie.

4. Îmbunătățirea relațiilor sociale, economice, culturale, cu vecinii României dar și cu marile Puteri ale lumii.

Acest Program de Țară se adresează în primul rând cetățenilor țării care sunt singurii în măsură să aprobe sau să respingă acest Program de țară, acest Program de renaștere națională.
Avem deplină încredere în înțelepciunea poporului tăcut al României, în special, și îl chemăm să-și exprime voința.

Noi, considerăm că România poate fi salvată, națiunea noastră poate renaște, decât doar dacă se declanșează acum o schimbare totală a modului în care este condusă țara, a modului în care funcționează structurile sale.

Acest Program de Țară se adresează, în plan secundar, conducerii actuale a țării, Instituției Președintelui, Parlamentului, Guvernului și o face transmițându-le cât se poate de ferm: PÂNĂ AICI!
În maximum 10 ani, țara poate să se ridice din genunchi și români pot duce o viață mult mai bună decât cea de acum. Datoria noastră este să asigurăm un viitor fericit generațiilor care vin, amanetarea destinului lor fiind o crimă care trebuie oprită deîndată prin toate mijloacele legale, constituționale.

 

Așa să ne ajute Dumnezeu!