Bâlbâială permanentă a autorităților atunci când vine vorba despre pensii, în general, și pensiile speciale, în special, arată incompetența, duplicitatea dar și totala indiferență a clasei politice conducătoare față de viețile pensionarilor din România. Și nu este vorba numai despre conducerea de acum ci despre mai toate conducerile țării din 1990 încoace, asta ca să vorbim doar despre perioada de după 1989.

Ipocrizia autorităților române nu are limite atunci când afirmă, mai tot timpul, că nu sunt bani de pensii. Însă, în același timp, au grijă ca anumite segmente sociale să aibă un nivel al pensiilor care depășește, în unele cazuri pensiile din occident.
Pensiile speciale în România, în general, sunt o palmă trasă oamenilor necăjiți care își duc traiul de pe o zi pe alta, chinuindu-se efectiv.
Este strigător la cer ceea ce se întâmplă la noi în zona pensiilor. România este țara în care diferențele dintre pensii sunt uriașe. Există pensionari care câștigă zeci de mii de lei lunar, în vreme ce alții au doar câteva sute de lei, sau chear mai puțin.

Sunt circa 5 milioane de pensionari în România, aici fiind incluși şi cei care primesc pensii de servici, speciale, sau agricole. Diferențele între pensionarii „speciali” şi cei obișnuiți sunt însă enorme.
Oficial, cea mai mică pensie primită în România este de 78 de lei pe lună. Un fost angajat al MApN cu o vechime de 2 ani și 11 luni și un salariu de 994 de lei este nevoit să-și ducă viața de pe o zi pe alta.
La polul opus, bărbatul cu cea mai mare pensie din țară este un fost procuror comunist care a încasat pensia brută de 73.890 de lei lunar. Din aceasta se reținea un impozit de 7.189 de lei, la el ajungând 66.000 de lei pe lună.

Iată situația generală nivelului pensiilor din România, după ultima mărire cu 14%. Menționăm că aici nu sunt cuprinse pensiile de serviciu date prin legi speciale.

30 000 de oameni trăiesc cu și sub 200 de lei/lună.
540.568 de persoane din România au o pensie cuprinsă între 200 și 570 de lei/lună
258.863 beneficiari au o pensie cuprinsă între 571 şi 684 de lei/lună
343.116 de oameni au o pensie între 685 şi 798 de lei/lună.
308.812 de persoane au o pensie între 799 şi 912 de lei/lună.
276.437 de beneficiari au o pensie lunară între 913 şi 1026 de lei/lună.
267.016 persoane au o pensie între 1027 lei şi 1.140 de lei/lună.

În acest moment, 1 994 812 cetățeni români au o pensie care nu depășește 1140 de lei/lună.

267 351 de oameni au o pensie cuprinsă între 1141 și 1254 de lei/lună.
438 953 de cetățeni au o pensie între 1255 și 1442 de lei/lună.
571 352 de cetățeni au o pensie cuprinsă între 1443 si 1710 de lei/lună.
533714 de pensionari au o pensie cuprinsă între 1711 si 2023 de lei/lună
325 096 de oameni au o pensie cuprinsă între 2024 și 2280 de lei/lună

Așadar, 2 163 466 de oameni au pensii între 1141 și 2280 de lei.

607 366 persoane au pensia cuprinsă între 2281 si 3420 de lei
134 365 persoane au pensia cuprinsă între 3421 și 4560 de lei
45 232 de persoane au pensia cuprinsă între 4561 și 5700 de lei
25 513 persoane au pensia peste 5700 de lei pe lună

Așadar, 786 963 de cetățeni români au pensia între 2281 și 5700 de lei pe lună, iar 25.513 persoane au o pensie care depășește 5700 de lei/lună.

Dacă facem o scurtă analiză a situației prezentate observăm ușor această monstruozitate, această discrepanță uriașă între pensionarii din România, atunci când vine vorba despre valoarea pensiei lunare.

Concluzia finală:

1 994 812 de pensionari trăiesc sub limita sărăciei având o pensie de sub 1140 de lei/lună.
2 163 466 de oameni, au pensii între 1141 și 2280 de lei situându-se la limita sărăciei

În total 4. 158.278 de cetățeni continuă să trăiască sub limita și la limita sărăciei în România.

786 963 de oameni au pensii între 2281 și 5700 de lei, situându-se în limite normale
25 513, privilegiații, depășesc 5700 de lei/lună.

În total România are așadar 4.970.754 de pensionari (fără pensionarii cu pensii de servici stabilite prin legi speciale) din care circa 95% sub limita sărăciei, la limita sărăciei, sau cel mult, unii dintre ei, într-o oarecare normalitate.

Este strigător la Cer acest aspect.

Noi, nu spunem că cei cu pensii peste 5700, nu le-ar merita într-o situație normală economică. Numai că România este foarte departe de așa ceva. Le spunem „privilegiați” sau „favorizați” raportând situația pensiei lor la situația generală a pensiilor din România.

Și… cât de ușor s-ar putea rezolva problema pensiilor dacă politicienii ar arunca un ochi spre alte state europene care si-au rezolvat demult această problemă.

Guvernul actual, Parlamentul actual, ca toate celelalte din trecut sunt incapabile să rezolve această problemă din mai multe motive (unele dintre ele strict politice), motivul principal fiind incapacitatea lor de a stopa găurile negre care secătuiesc bugetul dar și alimentarea corespunzătoare a acestuia, prin măsuri economice, fiscale, administrative și juridice adecvate.
Nu vom insista pe această temă ea fiind una destul de cunoscută în spațiul public.

Ne vom rezuma în a spune ce ar face Partidul Adevăr și Dreptate și cum ar rezolva problema pensiilor din România, dacă ar fi la guvernare.

Într-o primă etapă P.A.D. ar însărcina economiștii și juriștii din partid, sau de oriunde, să se ocupe de următoarele aspecte:

1. Stabilirea, prin lege, a unei pensii sociale minime care să fie echivalentă cu 70% din salariul minim pe economie.
Având în vedere salariul minim actual, pensia minimă ar fi de circa 1610 lei/lună, păstrând neschimbat nivelul celorlalte pensii.

Beneficiari ai aceste măsuri ar putea fi, în acest moment, circa      3 000 000 de pensionari.

Efortul bugetar ar fi de aproximativ 28,2 miliarde de lei anual, cu mult mai puțin decât dacă s-ar mări toate pensiile cu 40% fapt care ar necesita circa 138 de miliarde lei anual de la bugetul de stat.

2. Stabilirea categoriilor care beneficiază de pensii în baza unor legi speciale.

Stabilirea, prin comparație cu legislația din celelalte state ale UE, a categoriilor profesionale care beneficiază de pensii speciale. Modificarea legilor speciale pe modelul celor aplicate in statele UE și NATO.

3. Desființarea, prin lege, a tuturor celorlalte pensii speciale și recalcularea pensiilor, celor în cauză, pe baza contributivității.

Mai mult, Partidul Adevăr și Dreptate, dacă ar fi la guvernare, ar trece la elaborarea unui proiect de Lege a pensiilor, care să schimbe total situația actuală.

Partidul Adevăr și Dreptate, ar promova și legifera un nou sistem de pensii în România printr-o nouă Lege în domeniu, care să aibă la bază principiul solidarității sociale, urmat în mod firesc de cel al contributivității. Asta, privind spre cele mai performante sisteme de pensii din Europa.

Un sistem mixt, așadar, care să țină cont, în mod real, de posibilitățile Economiei și practicile existente, în acest domeniu, în statele dezvoltate ale Uniunii Europene.

P.A.D propune, așadar, modificare sistemului de pensii multi-pilon existent, astfel:

1. Pilonul I de pensii, bazat pe principiul solidarității sociale, să furnizeze o pensie publică de bază, universală,  o pensie socială de care să beneficieze toți cetățenii cu rezidența în România de minimum 50 de ani.

Toate persoanele, începând cu vârsta de 65 de ani, propunem să aibă acces la această pensie publică de bază, iar criteriul de  bază să fie acela al rezidenței, al solidarității sociale și nu cel al contribuției.

În situația în care au locuit mai puțin, așadar au avut rezidență legală în România mai scurtă, pentru fiecare an în care nu au avut rezidență în România pensia stabilită în cadrul acestei scheme de pensii să se reducă cu 2%.

Acest Pilon I de pensii de bază este o schemă de pensii în flux finanțată din contribuțiile populației active în câmpul muncii.

În acest caz, contribuția angajatorului și a angajatului se va stabili de către economiștii specializați în domeniu.

Dacă, pentru început, sumele acumulate din aceste contribuții nu sunt suficiente pentru plata beneficiarilor, deficitul va fi acoperit din transferuri de la bugetul de stat.

Pensia completă, adică cea de bază, să fie stabilită la nivelul de 70% din salariul minim pe economie.

Această pensie nu trebuie să se acorde prin testarea mijloacelor de trai. Așadar, indiferent de situația financiară, de activele pe care le deține persoana, ea primește această pensie la împlinirea vârstei de 65 de ani.

2. Pilonul II. Acesta ar trebui să servească pentru suplimentarea pensiei din pilonul I.
Dacă pensia din pilonul I are un rol de eradicare a sărăciei extreme și de combatere a sărăciei, în general, pilonii II și III au rolul de conservare a nivelului de trai avut în perioada activă.

Pensia din pilonul II este o pensie ocupațională.

Schemele de pensii din Pilonul II, considerăm că trebuie să fie administrate de un fond de pensii și de o companie de asigurări.
Legea trebuie să prevadă faptul că, compania şi fondul de pensii sunt strict separate.
Aceste fonduri de pensii trebuie să fie independente din punct de vedere legal și financiar de companie. Astfel, dacă compania intră în dificultate financiară, fondurile de pensii să nu fie afectate.

Participarea la Pilonul II trebuie să fie obligatorie, iar contribuția la acest Pilon II să fie divizată între angajat și angajator.

Contribuția fixă a angajatorului și contribuția minimă a angajatului, în acest caz, se va stabili de către economiștii specializați în acest domeniu.

Aceste scheme de pensii trebuie finanțate prin capitalizare.

Propunem trei tipuri diferite de astfel de fonduri de pensii:

a. unul care să funcționeze la nivel de industrie (pentru un întreg sector, de ex. pentru industria construcțiilor, pentru industria HORECA, pentru funcționarii publici etc.);

b. unul care să funcționeze la nivel de corporație sau de companie.

c. Unul care să funcționeze la nivelul profesiilor independente precum medicii sau stomatologii.

3. Pilonul III. Participarea la acest pilon să fie facultativă.
Importanța acestui pilon va crește întrucât numărul angajaților pe cont propriu s-a mărit. Aceasta este tendința și în multe țări europene. Contribuția minimă a angajatului se va stabili de către economiștii specializați în acest domeniu.

4. Reglementarea nivelului și destinației pensiilor speciale. Mai mult, acestea să fie atribuite doar categoriilor sociale în drept să le primească, după modelul existent și în celelalte State ale Uniunii Europene.

Soluții de finanțare.

Câteva măsuri economice, administrative, financiare și juridice considerăm că sunt absolut necesare, alături de multe altele. Iată-le:

1. Adoptarea unor măsuri economice care să descurajeze evaziunea fiscală și munca la negru și să permită creșterea încasărilor bugetare.
2. Sprijinirea antreprenorilor români și a investițiilor.
3. Analizarea tuturor contractelor de concesiune din zona proprietății publice și anularea celor care nu au fost încheiate conform normelor legale, sau a celor unde se constată faptul că cel care a concesionat nu a respectat clauzele contractuale.
4. Ridicarea redevențelor din zona de exploatare a proprietății publice, a resurselor naturale.
5. Luarea unor măsuri administrative și economice prin care să fie stopate cheltuielile bugetare aberante, nejustificate în mod corect, dar și alimentarea corespunzătoare a bugetului de stat.
6. Promovarea unui articol în Codul Penal care să prevadă faptul că munca la negru constituie infracțiune, se pedepsește cu închisoare între 2 și 5 ani și că sub incidența acestei legi cad atât angajatul cât și angajatorul.
7. Reducerea semnificativă a impozitului pe salariul minim cu excepția părții care se referă la contribuția pentru pensii.