PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR                                               SENAT 

 

Lege de revizuire a Constituției României

Parlamentul României adoptă prezenta Lege de revizuire a Constituției României:

La articolul 37 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, alineatul (2) se modifică și se adaugă alineatele (3) și (4) și vor avea următoarea formă:

Art.37 – Dreptul de a fi ales.

(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor, inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Parlament sau în organele administrației publice locale, și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.

(3) Nu pot candida pe liste, sau ca independenți, foștii activiști ai Partidului Comunist Român, precum și persoanele care au făcut parte din aparatul de represiune al Statului înainte de 1990.

(4) Au dreptul de a candida pentru funcția de Președinte al României și de a fi nominalizați în funcțiile de Prim-ministru, ministru, secretar de Stat, numai persoanele care au cetățenia română, în mod exclusiv, au drept de vot și îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alineatul (3).

Articolul 60 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, se modifică și va avea următoarea formă:

Art. 60 – Raportul în fața Parlamentului.

Avocatul Poporului prezintă Parlamentului rapoarte, anual, sau la cererea acestuia. Rapoartele pot conține recomandări privind legislația, sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor.

Articolul 61 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, se modifică și va avea următoarea formă:

Art.61 – Rolul și structura.

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român.

(2) Parlamentul este unicameral.

Articolul 62 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003 își schimbă titulatura, iar alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următoarea formă:

Art.62 – Alegerea Parlamentului.

(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit Legii electorale.

(3) Numărul membrilor Parlamentului se stabilește prin Legea electorală, în raport cu populația țării și nu poate fi mai mare de 300 de Deputați.

La articolul 63 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, alineatele (1), (2) și (4) se modifică și vor avea următoarea formă:

Art.63 – Durata mandatului.

(1) Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora.

(2) Alegerile pentru Parlament se desfășoară în cel mult 3 Luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

(4) Mandatul Parlamentului se prelungește până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate Legi organice.

Articolul 64 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, se modifică și va avea următoarea formă:

Art. 64 – Organizarea internă.

(1) Organizarea si funcționarea Parlamentului se stabilește prin Regulament propriu. Resursele financiare ale Parlamentului sunt prevăzute în Bugetul aprobat de acesta.

(2) Parlamentul își alege un birou permanent. Președintele Parlamentului este ales pe toată durata mandatului Parlamentului. Ceilalți membri ai biroului permanent sunt aleși la începutul fiecărei Sesiuni. Președintele Parlamentului și membrii biroului permanent pot fi revocați înainte de expirarea mandatului.

(3) Deputații, membri ai Parlamentului, se pot organiza în Grupuri parlamentare, potrivit Regulamentului Parlamentului.

(4) Parlamentul își constituie Comisii Permanente și poate institui Comisii de Anchetă sau alte Comisii Speciale.

(5) Biroul permanent și Comisiile Parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a Parlamentului.

Articolul 65 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, se modifică și va avea următoarea formă.

Art. 65 – Rolul Parlamentului.

(1) Primește mesajului Președintelui României.

(2) Aprobă bugetului de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat.

(3) Declară mobilizarea totală sau parțială.

(4) Declară starea de război.

(5) Hotărăște suspendarea sau încetarea ostilităților militare.

(6) Aprobă strategia națională de apărare a țării.

(7) Examinează rapoartele Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

(8) Numește, la propunerea Președintelui României, directorii Serviciilor de Informații și exercită controlul asupra activității acestor Servicii.

(9) Numește Avocatul Poporului.

(10) Stabilește statutul deputaților, indemnizația şi celelalte drepturi ale acestora;

(11) Declanșează procedura de demitere a Președintelui României.

(12) Hotărăște punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare.

(13) Adoptă Legi constituționale, Legi organice și Legi ordinare.

Articolul 66 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, se modifică și va avea următoarea formă:

Art.66 – Sesiuni.

(1) Parlamentul se întrunește în două Sesiuni ordinare pe an. Prima Sesiune începe în luna Februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii Iunie. A doua Sesiune începe în luna Septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii Decembrie.

(2) Parlamentul se întrunește și în Sesiuni extraordinare, la cererea Președintelui României, a Biroului Permanent al Parlamentului sau a cel puțin o treime din numărul Deputaților.

(3) Convocarea Parlamentului se face de Președintele acestuia.

Articolul 67 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, se modifică și va avea următoarea formă:

Art. 67 – Actele juridice şi cvorumul legal.

Parlamentul adoptă legi, hotărâri şi moțiuni, în prezența majorității membrilor.

Articolul 68 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, se modifică și va avea următoarea formă:

Art. 68 – Caracterul public al ședințelor

(1) Ședințele Parlamentului sunt publice.

(2) Parlamentul poate hotărî ca anumite Ședințe să fie secrete.

Titlul Secțiunii a 2-a se modifică și va avea formă:

Statutul deputaților.

La articolul 69 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, alineat (1) se modifică și va avea următoarea formă.:

Art.69 – Mandatul reprezentativ.

(1) În exercitarea mandatului, deputații sunt în serviciul poporului.

Articolul 70 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, se modifică în totalitate și va avea următoarea formă:

Art.70 – Mandatul deputaților.

(1) Deputații intră în exercițiul mandatului la data întrunirii legale a Parlamentului, sub condiția validării alegerii și a depunerii jurământului. Jurământul se stabilește prin Lege organică.

(2) Calitatea de Deputat încetează la data întrunirii legale a Parlamentului nou ales, sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.

La articolul 71 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, alineat (1) se abrogă, iar alineatul (2) se modifică astfel:

Art. 71 – Incompatibilități.

(2) Calitatea de Deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului.

Articolul 72 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, se modifică în totalitate și va avea următoarea formă:

Art. 72 – Imunitatea parlamentară.

(1) Deputații nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

(2) Deputații pot fi urmăriți şi trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Parlamentului, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație şi Justiție.

(3) În caz de infracțiune flagrantă, deputații pot fi reținuți şi supuși percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Parlamentului asupra reținerii şi a percheziției. În cazul în care Parlamentul constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

La articolul 73 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, alineatul (3) litera (c), se modifică și vor avea următoarea formă:

Art.73 – Categorii de Legi.

  1. c) statutul Deputaților, indemnizația și celelalte drepturi ale acestora;

La articolul 74 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se abrogă alineatul (5) și  se modifică alineatele (1), (3) și (4) care vor avea următoarea formă:

Art. 74 – Inițiativa legislativă

(1) Inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Cetățenii care își manifestă dreptul la inițiativă legislativă trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.

(2) Nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia şi grațierea.

(3) Guvernul își exercită inițiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Parlament.

(4) Deputații şi cetățenii care exercită dreptul la inițiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.

Articolul 75 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se abrogă.

Articolul 76 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următoarea formă:

Art. 76 – Adoptarea legilor şi a hotărârilor

(1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentul Parlamentului se adoptă cu votul majorității membrilor acestuia.

(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor Parlamentului prezenți.

(3) La cererea Guvernului sau din proprie inițiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgență, stabilită potrivit regulamentul Parlamentului.

La articolul 82 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, alineatul (2) se modifică și va avea următoarea formă:

Art.82 – Validarea mandatului și depunerea jurământului.

(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Parlamentului, următorul jurământ:

„Jur să-mi dăruiesc toată puterea si priceperea pentru propășirea spirituală si materială a poporului român, să respect Constituția și Legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.

La articolul 89 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, alineat (1) se modifică și va avea următoarea formă:

Art. 89 – Dizolvarea Parlamentului

(1) După consultarea președintelui Parlamentului şi a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

La articolul 95 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următoarea formă:

Art. 95 – Suspendarea din funcție.

(1) În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Parlament, cu votul majorității deputaților, după consultarea Curții Constituționale. Președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută.

(2) Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților şi se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui.

La articolul 96 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următoarea formă:

Art.96 – Punerea sub acuzare.

(1) Parlamentul cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților poate hotărî punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare.

(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi inițiată de majoritatea deputaților și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui României pentru a putea da explicații cu privire la faptele ce i se impută.

La articolul 98 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, alineatul (1)  se modifică și va avea următoarea formă:

Art. 98 – Interimatul funcției

(1) Dacă funcția de Președinte devine vacantă ori dacă Președintele este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuțiile, interimatul se asigură de președintele Parlamentului.

La articolul 103 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, alineatul (3) se modifică și va avea următoarea formă:

Art. 103 – Investitura.

(3) Programul și lista Guvernului se dezbat de Parlament. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților.

La articolul 105 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, alineatul (1) se modifică și va avea următoarea formă:

Art.105 – Incompatibilități.

(1) Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de Deputat. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcții de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizațiilor cu scop comercial.

La articolul 107 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, alineatul (1) se modifică și va avea următoarea formă:

Art.107 – Primul ministru.

(1) Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuțiile ce le revin. De asemenea, prezintă Parlamentului rapoarte și declarații cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.

La articolul 109 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, alineatul (2) se modifică și va avea următoarea formă:

Art.109 – nRăspunderea membrilor Guvernului.

(2) Numai Parlamentul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Președintele României poate dispune suspendarea acestora din funcție. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcție. Competenta de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La articolul 111 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, alineatul (1) se modifică și va avea următoarea formă:

Art.111 – Informarea Parlamentului.

(1) Guvernul și celelalte organe ale administrației publice, în cadrul controlului parlamentar al activității lor, sunt obligate să prezinte informațiile si documentele cerute de Parlament sau de comisiile parlamentare, prin intermediul președinților acestora. In cazul în care o Inițiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.

Articolul 112 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următoarea formă:

Art.112 – Întrebări, interpelări și moțiuni simple.

(1) Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați, in condițiile prevăzute de regulamentul Parlamentului.

(2) Parlamentul poate adopta o moțiune simplă prin care să-si exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.

Articolul 113 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următoarea formă:

Art. 113 – Moțiunea de cenzură.

(1) Parlamentul poate retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților.

(2) Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al Deputaților și se comunică Guvernului la data depunerii.

(3) Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în Parlament.

(4) Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, deputații care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea potrivit articolului 114.

La articolul 114 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, alineatele (1) și (4) se modifică și vor avea următoarea formă:

Art. 114 – Angajarea răspunderii Guvernului

(1) Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.

(4) În cazul în care Președintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în Parlament.

La articolul 115 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, alineatul (5) se modifică și va avea următoarea formă:

Art. 115 – Delegarea legislativă

(5) Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Parlament şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Parlamentul dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Parlamentul nu se pronunță asupra ordonanței, aceasta este considerată respinsă. Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).

La articolul 133 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, alineatul (2), literele (a) și (b) se modifică și vor avea următoarea formă:

Art. 133 – Rolul şi structura

  1. 14 sunt aleși in adunările generale ale magistraților și validați de Parlament. Aceștia fac parte din două secții, una pentru judecători și una pentru procurori. Prima secție este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
  2. doi reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de Parlament. Aceștia participă numai la lucrările în plen;

La articolul 140 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, alineatul (3) se modifică și va avea următoarea formă:

Art. 140 – Curtea de conturi.

(3) La cererea Parlamentului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice si raportează despre cele constatate.

La articolul 142 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 Octombrie 2003, alineatul (3) se modifică și va avea următoarea formă:

Art. 142 – Structura.

(3) Șase judecători sunt numiți de Parlament și trei de Președintele României.

La articolul 146 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, literele (a), (b), (c) și (e) se modifică și vor avea următoarea formă:

Art. 146 – Atribuții

Curtea Constituțională are următoarele atribuții:

  1. a) se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a președintelui Parlamentului, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație şi Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați, precum şi, din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției;
  2. b) se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale, la sesizarea președintelui Parlamentului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați;
  3. c) se pronunță asupra constituționalității regulamentului Parlamentului, la sesizarea președintelui acestuia, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați;
  4. e) soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a președintelui Parlamentului, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

Articolul 148 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se abrogă.

Articolul 149 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se abrogă.

La articolul 150 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, alineat (1) se modifică și va avea următoarea formă:

Art. 150 – Inițiativa revizuirii

(1) Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților, precum şi de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.

La articolul 151 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, alineatul (2) se abrogă și alineatul (1) se modifică și va avea următoarea formă:

Art. 151 – Procedura de revizuire

(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Parlament, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor acestuia.

Articolul (155) din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următoarea formă:

Articolul 155 – Dispoziții tranzitorii.

(1) Odată cu intrarea în vigoare a Legii de revizuire a Constituției, Parlamentul este dizolvat și Guvernul organizează alegeri parlamentare conform articolului 63 alineatul (2). Alegerile se vor desfășura conform prevederilor Legii electorale pentru alegerea Camerei Deputaților.

2) Până la întrunirea noului Parlament Proiectele de Legi și propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat și se adoptă potrivit dispozițiilor constituționale anterioare intrării în vigoare a Legii de revizuire.

(3) După întrunirea noului Parlament Proiectele de Legi și propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat și se adoptă potrivit dispozițiilor Constituției revizuite.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat cu respectarea art.151, alineat (1) din Constituția României republicată.