Pădurea, componentă vitală a securității naționale

România, în ciuda progreselor evidente făcute în ultimii 10 ani, în zona dezvoltării ei materiale, se confruntă în acest moment cu probleme extrem de grave la nivel spiritual, educațional, cultural, identitar, demografic, sanitar, la nivel de mediu, juridic, politic sau civic.

România are, de fapt, probleme grave la toate nivelurile structurilor sale, dar care nu sunt înfățișate așa după cum sunt ele în realitate nici de mass-media, în general, nici de factorii de răspundere, cetățenii țării fiind mințiți și manipulați zilnic.

România a fost și este trădată zilnic, la toate nivelurile, pericolul intrării ei în faliment fiind unul cât se poate de serios dar și acesta este ignorat aproape total de autorități, niște autorități, în general, corupte dar și incompetente în același timp. Și asta nu de acum, nu de 30 de ani, ci de peste 70 de ani, însă se pune accentul, în mod manipulator, de către un anumit segment al societății, în general nostalgic, doar pe ultimii 30 de ani.

Despre corupție, incompetență și chiar trădare este vorba și în zona Silviculturii românești, unde pădurile țării dispar pur și simplu pas cu pas. Iar autoritățile nu fac aproape nimic, în mod real, pentru a opri această crimă care se petrece sub ochi lor, zi de zi, pur și simplu.

Spicuiesc din comunicatul Academiei României, legat de problema pădurilor, comunicat dat în luna Martie 2018: 

Starea actuală a pădurilor României îngrijorează, în mod justificat, cele mai importante segmente ale societății românești. Constatarea, făcută acum mai bine de două decenii, potrivit căreia pădurile României sunt în declin, iar silvicultura în regres, este astăzi mai actuală ca oricând. Președintele României a luat inițiativa, susținută de Academia Română, de a introduce în legislația aferentă siguranței naționale prevederi prin care sunt considerate amenințări la adresa siguranței naționale „orice acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondului forestier, cinegetic …, cu consecințe la nivel național sau regional” .

Partidul Adevăr și Dreptate, al cărui fondator și președinte sunt, a trimis atât Guvernului PSD, apoi și Guvernului PNL, PNL-USRPLUS-UDMR doua Scrisori deschise, identice. A făcut asta și în ceea ce-l privește pe Președintele României. Dacă Guvernul PSD ne-a dat un răspuns ambiguu, în care ne spunea, în esență, că ceea ce acuzăm noi nu sunt aspecte reale și că sunt doar în imaginația noastră, dacă Președintele ne-a răspuns și el, recunoscând, atenție, temeinicia gestului nostru, dar aruncând pisica la Guvern, dacă Guvernul PNL a făcut la fel, ei bine Guvernul PNL-USRPLUS-UDMR nu ne-a dat încă niciun răspuns, păstrând o tăcere totală asupra acestui subiect.

În linii mari, Scrisoarea deschisă transmisă autorităților sună cam așa…

Luând act de situația gravă care există în zona domeniului silvic românesc, datorită tăierilor abuzive de păduri, ne exprimăm, pe această cale, profunda îngrijorare în ceea ce privește efectele generate de această situație care aduc prejudicii uriașe ecosistemului românesc, afectând grav însăși securitatea națională. Protestăm ferm față de situația din Silvicultură și apelăm pentru ultima oară la Guvernul României să rezolve această situație.

Este inadmisibil ca un sector atât de important să fie tratat cu atâta superficialitate de către Ministerul de resort. Este imposibil ca cei în drept să nu cunoască situația dezastruoasă a silviculturi românești, în ceea ce privește tăierile ilegale de pădure, defrișările masive efectuate. Și atunci  ne întrebăm pe bună dreptate:

De ce nu se iau măsuri? De ce există atâta iresponsabilitate în acest domeniu? Cum de reușesc interesele economice din zonă să depășească puterea de intervenție a autorităților române competente?

Chiar nu se văd urmările acestor tăieri masive de pădure? Ele sunt deja cât se poate de vizibile. Chiar se dorește ca unele comunități să fie înghițite pur și simplu de ape? Se dorește oare deșertificare țării?

Este inadmisibil ca Guvernul României să rămână impasibil la această agresiune îndreptată împotriva securității naționale.

Nu este cazul să vă ascundeți după directivele europene, adică să dați vina pe Uniunea Europeană pentru situația din Silvicultura românească, pentru că această vină vă aparține în exclusivitate. Aparține, de altfel, tuturor Guvernelor care s-au perindat la conducerea țării din anul 2000 încoace, începând cu Guvernul Năstase care a emis in data de 13.06.2002 o ordonanță de urgență, întărită în același an prin Legea nr. 654/ 07.12.2002 emisă de Parlamentul României ce-l avea în acea vreme președinte la CD pe Valer Dorneanu și la Senat pe Doru Ioan Tărăcilă.

Ordonanța amintită  a fost dată pentru încheierea de către Regia Națională a Pădurilor a contractelor de vânzare-cumpărare pe termen lung privind masa lemnoasă. De aici a plecat totul.

Cel mai mare profitor al acestei OUG a fost, de departe, Holzindustrie Schweighofer care a încheiat cu Romsilva trei contracte, două în 2002 și unul în 2003, cu valabilitate până în anul 2012 și respectiv 2013, și a dobândit astfel dreptul de a exploata în jur de 1 milion de metri cubi anual, dintr-o medie de circa 2 milioane de metri cubi destinați exploatării în acest sistem.

Ultimul contract a expirat la sfârșitul lui 2013. Pe lângă un milion de metri cub de lemn cumpărat anual până în 2013 în baza celor trei contracte, Holzindustrie Schweighofer putea participa (cu prioritate, se pare) și la licitațiile anuale organizate de Romsilva și astfel, putea cumpăra lemn și de acolo.

Fără să țină cont de avertismentele primite din zona civică precum și de la experții din zona de protecție a Mediului, această companie austriacă și-a continuat cu și mai mare aplomb activitate economică din domeniu, urmărind exclusiv maximizarea profiturilor, dezastrul produs ecosistemului românesc contând puțin sau deloc în calculele ei economice.

Holzindustrie Schweighofer nu putea face însă acest lucru fără acordul tacit al autorităților române, care în mod absolut iresponsabil au tolerat asta, din anul 2002 încoace.

În anul 2016 o importantă Agenție prestigioasă de investigații de Mediu, trăgea un semnal serios de alarmă transmițând public următorul mesaj

„Jumătate din lemnul tăiat în ultimii zece ani în România a provenit din surse ilegale” (a declarat atunci Alexander von Bismarck, directorul executiv al Agenției pentru Investigații de Mediu-EIA organizație care a prezentat Raportul „Jefuirea ultimei păduri: Cea mai mare companie de procesare a lemnului din Austria, drepturi funciare și corupția din România”).

Țara noastră pierdea pe atunci, ca și în prezent, cel puțin trei hectare de pădure pe oră. Fenomenul jafului a fost dezvăluit de nenumărate ori de mass-media și de diverși proprietari de păduri, dar măsurile luate au fost cu rezultate spre… zero.

În ultimii 21 ani, peste 32.660 000 de tone de lemn, de la rumeguș, butuci, vreascuri sau placaje, până la foi de furnir și la alte produse fabricate din lemn au luat calea exportului, potrivit datelor furnizate la Institutul Național de Statistică (INS) și centralizate de Gândul.

Considerăm că este vremea ca Guvernul României să intervină în forță și decisiv pentru oprirea acestui dezastru din zona Economiei Naționale și a Mediului.

Art.4 alineat (2) din Tratatul de Bază al Uniunii Europene spune:

(2) Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională. Aceasta respectă funcțiile esențiale ale statului și, în special, pe cele care au ca obiect asigurarea integrității sale teritoriale, menținerea ordinii publice și apărarea securității naționale. În special, securitatea națională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru.

Așadar, această directivă europeană autorizează, fără tăgadă, Guvernului României să intervină în mod radical pentru rezolvarea acestei probleme naționale, pentru că securitatea națională este prioritară în toate situațiile. Prin urmare, Partidul Adevăr și Dreptate cere în mod ferm Guvernului României:

1. Promovați de urgență o nouă Lege a Silviculturii prin care, în esență, pădurile României să fie protejate la standarde europene. Nu trebuie să faceți altceva decât să vă uitați peste legislația din domeniu, existentă în Statele dezvoltate ale UE și să acționați.

2. Opriți imediat tăierile de pădure din România până la intrarea în vigoare a unei Legi Silvice compatibilizată cu Legile din domeniu existente în statele dezvoltate ale Uniunii Europene

3. Opriți exportul de materie primă lemnoasă.

Sunt voci care încearcă să ne convingă de faptul că ceea ce tot semnalăm noi în zona Silviculturii românești nu este real și că situația se află sub control. Sunt doar manipulări ale mafiei din domeniu și ale autorităților locale sau naționale aflate mână în mână cu aceasta.

Am decis să dăm în judecată Guvernul și Președintele României și să demonstrăm în Instanță Supremă a României faptul că aceste autorități ale statului nu își fac datoria și încalcă Legea nr. 2/2016 pentru completarea art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, Lege în care se spune foarte clar:

Constituie amenințări la adresa securității naționale a României orice acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestier, cinegetic și piscicol, apelor și altor asemenea resurse, precum și monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecințe la nivel național sau regional.

Până atunci vă invităm la mitingurile noastre pe această temă care vor demara cu mitingul de la Timișoara, miting autorizat, care va avea loc în data de 16 mai 2021 intre orele 11.30-13.30 și in cadrul căruia vom dezvălui întreaga situație a pădurilor din România.

Doamnelor și domnilor politicieni! Stimați cetățeni!

Pădurile, terenurile şi apele României, sunt o resursă naturală vitală care a aparținut întotdeauna, în exclusivitate, neamului nostru, națiunii noastre şi așa trebuie să rămână. Altfel, vom afecta cu siguranță soarta generațiile viitoare şi nu avem acest drept, nici în fața propriei noastre conștiințe şi nici în fața lui Dumnezeu.

Ioan Toroican – președinte P.A.D.